Organizaţii de apărarea mediului manifestau vineri, în favoarea accelerării părăsirii cărbunelui, la Berlin, unde Bundestagul a adoptat legea abandonării – până în 2038 – a cărbunelui ca sursă a producţiei de electricitate, cu scopul de a permite Germaniei să-şi atingă obiectivele în lupta împotriva modificărilor climatice, relatează AFP şi Reuters, potrivit news.ro.
Legea prevede alocarea unor fonduri în valoare de peste 50 de miliarde de euro operatorilor centralelor pe cărbune, producătorilor de lignit, regiunilor şi salariaţilor afectaţi de această politică de tranziţie la energie regenerabilă.
Citeşte şi: Doi foşti preşedinţi din Panama sunt inculpaţi pentru spălare de bani
Activiştii denunţă politica în domeniul luptei împotriva încălzirii globale a Guvernului Angelei Merkel, care stabileşte, consideră ei, un termen prea îndepărtat în vederea abandonării cărbunelui şi prevede indemnizaţii prea mari pentru exploatanţii minelor care urmează să fie închise.
Activişti din cadrul Greenpeace au desfăşurat în faţa sediului Reichstagului, sub inscripţia ”în numele poporului” gravată pe faţadă, o banderolă care îndeamnă la ”un viitor fără cărbune”.
”Societatea civilă va continua să acţioneze în vederea unei eliminări a cărbunelui, compatibilă cu Acordul de la Paris, până în 2030, în Germania”, a anunţat Christoph Bals de la ONG-ul Germanwatch.
În clădire, ministrul Economiei Peter Altmaier şi-a apărat textul în faţa deputaţilor din Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, apreciind că ”epoca energiilor fosile se termină în mod iremediabil în Germania prin această decizie”.
El i-a îndemnat pe opozanţi ”să nu minimalizeze” textul.
Germania a stabilit un calendar în vederea închiderii fostelor centrale pe cărbune – începând cu un prim bloc la sfârşitul lui 2020 -, însă lasă, în mod paradoxal, noua centrală ”Datteln 4” să intre în serviciu în vestul ţării, spre marea nemulţumire a activiştilor împotriva cărbunelui.
Citeşte şi: 20 de saudiţi sunt judecaţi în Turcia pentru asasinarea lui Jamal Khashoggi
Adoptată într-o şedinţă de Guvern la sfârşitul lui ianuarie, după luni de negocieri, sub presiunea tot mai mare a apărătorilor mediului, legea cu privire la sfârşitul cărbunelui (”Kohleverstromungsbeendigungsgesetz”) prevede posibilitatea ca termenul-limită al renunţării la cărbune, în 2038, să fie devansat cu trei ani, în funcţie de bilanţurile de etapă din 2026 şi 2029.
Berlinul a promis totodată să împartă suma de 4,35 de miliarde de euro ca indemnizaţii între exploatanţii centralelor pe cărbune, iar 40 de miliarde de euro mai multor regiuni miniere, ca ajutor de redresare în urma renunţării la această energie fosilă.
Într-un plan adoptat în decembrie, Germania şi-a stabilit obiectivul de a scădea cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, faţă de nivelul din anii ’90, când ştia deja că avea să-şi rateze obiectivele în domeniul încălzirii globale din 2020.
