Germania vrea să accelereze construcţia de terminale de gaz natural lichefiat (GNL), care să-i permită importul de GNL pe mare pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc, într-un context de tensiuni între Moscova şi ţările occidentale în legătură cu Ucraina, a indicat miercuri guvernul de la Berlin, transmite AFP, potrivit agerpres.
‘Planul guvernului este de a dezvolta terminale GNL în Germania’, a declarat Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, într-un briefing de presă.
Citește și : Tonga intră în LOCKDOWN din cauza a două cazuri de Covid
‘Gazul lichefiat este o soluţie alternativă la importul de gaz rusesc’, a adăugat el, amintind că ‘mai multe proiecte’ de terminale sunt deja lansate, mai ales în oraşele Brunsbüttel şi Stade, în nordul ţării.
Aceste două proiecte ‘trebuie accelerate’, a declarat purtătorul de cuvânt, în condiţiile în care lucrările pe cele două şantiere, inaugurate în 2019 de guvernul condus de Angela Merkel, încă nu au început din cauza problemelor administrative şi financiare.
Aceste proiecte, aparţinând unor companii private, sunt subvenţionate de autorităţile publice.
Terminalele GNL permit importul de gaz natural pe cale maritimă, însă Germania nu dispune deocamdată de niciun echipament de acest tip şi primeşte toate livrările de gaze prin gazoducte, majoritatea provenind din Rusia.
Astfel de terminale ar permite Berlinului să-şi diversifice furnizorii, majorând comenzile din SUA, Qatar sau Canada.
Germania vrea să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc, în contextul tensiunilor între Moscova şi ţările occidentale.
Poziţia Berlinului este taxată ca ambiguă în această criză, între imperativul de solidaritate cu aliaţii occidentali şi cu Ucraina şi nevoia de a-şi menaja marele furnizor de gaz.
În prezent, 50% din gazul importat de Germania provine din Rusia.
Citește și : Europol va putea obţine informaţii de la parteneri privaţi şi va dezvolta noi tehnologii
Potrivit datelor guvernamentale, 50% din locuinţele germane se încălzesc cu gaz, care reprezintă 26,7% din consumul primar de energie.
Recurgerea la această energie ar urma să crească, în cadrul tranziţiei energetice, pentru a înlocui energia nucleară şi cea pe bază de cărbune, ca sprijin pentru sursele regenerabile.
