Gisèle Pelicot, care a supravieţuit aproape un deceniu de violuri comise de zeci de bărbaţi după ce a fost drogată de fostul ei soţ, va compărea din nou luni în faţa instanţei din Franţa, după ce unul dintre bărbaţii condamnaţi pentru violul ei se confruntă cu un al doilea proces, în urma apelului împotriva verdictului.
Pelicot a devenit o eroină feministă după ce a decis să renunţe la dreptul său la anonimat în procesul din 2024 împotriva fostului ei soţ şi a altor 50 de bărbaţi, anul trecut, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Avocatul ei, Antoine Camus, a declarat că ea ar fi preferat să nu treacă prin calvarul unui alt proces, dar că va fi prezentă la procesul de patru zile la curtea de apel din Nîmes, în sudul Franţei.
„Ea va fi acolo pentru a explica că un viol este un viol, că nu există violuri minore”, a declarat Camus pentru Agence France-Presse.
Husamettin Dogan, 44 de ani, un constructor condamnat la nouă ani de închisoare pentru violul lui Pelicot, a făcut apel împotriva condamnării sale.
La primul proces, anul trecut, s-a spus că el a luat legătura cu soţul ei de atunci, Dominique Pelicot, pe chat şi s-a dus cu maşina la casa cuplului în aceeaşi noapte din iunie 2019, spunându-i soţiei sale că iese în oraş. El a fost condamnat pentru violarea lui Gisèle Pelicot în timp ce ea era inconştientă.
Dogan a declarat la primul proces de anul trecut că a crezut că era doar un joc. „Nu sunt un violator, este prea greu pentru mine să suport asta”, a spus el. Avocatul său a refuzat să comenteze înainte de procesul de apel.
La început, 17 dintre cei 51 de bărbaţi condamnaţi au declarat că vor face apel împotriva verdictului, dar 16 au renunţat treptat, rămânând doar un singur apel.
Dominique Pelicot, unul dintre cei mai violenţi agresori sexuali din istoria modernă a Franţei, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că şi-a drogat soţia şi a invitat zeci de bărbaţi să o violeze în casa ei din sudul Franţei, pe parcursul a aproape un deceniu de căsnicie.
La procesul de anul trecut de la Avignon s-a aflat că Dominique Pelicot a zdrobit pastile de somn şi medicamente împotriva anxietăţii în piureul de cartofi, cafeaua sau îngheţata lui Gisèle Pelicot şi a invitat zeci de bărbaţi să o violeze în satul Mazan din sud-estul Franţei, unde cuplul se retrăsese. În total, alţi 50 de bărbaţi au fost găsiţi vinovaţi.
În prezent, Dominique Pelicot ispăşeşte o pedeapsă cu închisoarea în regim de izolare şi va compara ca martor la procesul de apel. Se aşteaptă ca acesta să repete ceea ce a declarat la primul proces: „Sunt un violator şi toţi bărbaţii acuzaţi din această sală sunt violatori”.
Gisèle Pelicot, în vârstă de 72 de ani, fostă manager de logistică, a insistat ca primul proces pentru viol din 2024 să se desfăşoare în public, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la violul şi abuzul indus de droguri. „Nu noi trebuie să ne ruşinăm, ci ei”, a declarat ea în faţa instanţei.
Cazul a avut un impact enorm la nivel mondial, grupurile feministe de pe toate continentele susţinând-o pe Gisèle Pelicot, iar liderii mondiali emiţând declaraţii în sprijinul ei.
Însă activiştii şi avocaţii au afirmat că acest caz a arătat cât de răspândite şi obişnuite rămân violurile şi violenţa sexuală.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Luna trecută, un bărbat de 46 de ani din Normandia a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru că şi-a violat partenera în timp ce aceasta dormea, în mai multe rânduri, în 2022. La fel ca Dominique Pelicot, el a intrat pentru prima dată în atenţia poliţiei pentru că a filmat sub fusta unei femei într-un supermarket. La fel ca Dominique Pelicot, anchetatorii au găsit apoi pe dispozitivele sale electronice videoclipuri cu violul partenerei sale.
Procesul de apel în cazul Pelicot are loc pe fondul criticilor tot mai intense la adresa sistemului judiciar francez în ceea ce priveşte tratarea cazurilor de viol. Mai multe rapoarte critice publicate după primul proces de anul trecut au arătat că sistemul francez continuă să dezamăgească pe scară largă victimele violului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat anul acesta Franţa pentru „incapacitatea de a proteja” drepturile a trei adolescente care au raportat că au fost violate.
