Sezonul turistic estival în Grecia începe cu semne bune, tot mai mulți turiști căutând vacanțe pe insulele grecești. Zborurile din țările din Golf, China și SUA sunt în creștere. În furnizarea de servicii turistice însă, principala problemă este lipsa de personal, care se agravează, scrie presa elenă.
„Prima imagine este dezamăgitoare, primul test -cel de Paște- nu a mers bine”, spune Giorgos Hotzoglou, președintele Federației Panelene a Lucrătorilor din Alimentație și Turism.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
„Unitățile hoteliere mici, în principal în nordul Greciei, nu au putut fi deschise din cauza lipsei de personal”, subliniază el. „Situația din 2024 a fost îmbunătățită față de 2023, dar anul acesta este mai dificilă decât anul trecut”, spune Yiannis Hatzis, președintele Federației Panelene a Hotelierilor și prim-vicepreședinte al Asociației Întreprinderilor de Turism din Grecia (SETE).
Lipsa de personal afectează toate domeniile care lucrează sezonier, adaugă el. „Toate insulele au o problemă – Rodos, chiar și Creta, în ciuda faptului că are o populație atât de mare. «Acum, și Santorini are o problemă acută», notează el. În ceea ce privește Santorini, oficialul elen spune că mulți oameni au mers pe insulă pentru locuri de muncă, dar au plecat din cauza cutremurelor.”
Concurență neloială
„Public constant anunțuri pentru chelneri și nu-i găsesc, nu pot concura cu restaurantele care îmi iau chelnerii cu oferte la negru și pe mai mulți bani”, spune Lena Papia, proprietara hotelului „Golden Star” din Perea și membră a Asociației Hotelierilor din Salonic. Anul acesta are nevoie de 15 chelneri, dar în prezent are doar 10. Și e greu să găsești oameni care se pricep la treabă. „Când nu ai profesioniști specializați, ai nevoie de doi oameni pentru treaba unuia singur”, subliniază ea.
„Este foarte greu să găsești un chelner bun – au multe neajunsuri și sunt obligată să lucrez mai mult cu oameni necalificați”, explică Marina Kokotou, directoarea generală a „Elounda Mare” din Creta.
În general, bucătarii, chelnerii – au posibilitatea de a alege între restaurante, baruri și cafenele pentru angajare. „Marea problemă este că patronii plătesc bani negri, iar companiile corecte pierd mult – nu poți concura cu cârciuma locală care plătește la negru”, adaugă ea.
Principala problemă o reprezintă înțelegerile pe care tavernele le fac cu angajații „pe ascuns” pentru mai mulți bani, susține Lena Papia, proprietară de hotel din Perea.
Insule precum Kos, Creta, Corfu, Rodos și zone care lucrează sezonier, precum Halkidiki, se confruntă cu o problemă majoră. „Atât în Santorini, cât și în Mykonos, au început să se manifeste lipsuri, pentru că există încă prea mulți care angajează personal la negru”, subliniază ea.
Din străinătate
Toți aduc acum lucrători din străinătate. „Din Filipine, India, Egipt – în trecut aduceam și din România, Slovacia, dar acum nu mai vin din cauza salariilor, preferă alte țări europene, precum Germania, Franța, Spania”, susține Lena Papia. Chiar și atunci când lucrătorii vin din străinătate, este nevoie de timp pentru a-i instrui și integra.
„Există o lipsă de specializare în poziții cheie – bucătari de primă clasă, recepționeri care știu limbi străine, poziții care necesită ani de experiență în domeniu”, adaugă el.
Potrivit Mariei Gatsou, directoarea generală a SETE, din cauza volumului de vizitatori, nevoile au crescut, în timp ce mulți lucrători s-au mutat în alte sectoare ale economiei. „De la începutul pandemiei”, spune dl Hotzoglou, „majoritatea oamenilor și-au schimbat sectorul de activitate pentru a primi 14 salarii” sau pentru a avea salarii mai bune. Platformele de livrare a alimentelor au cauzat și ele pagube sectorului, deoarece mulți s-au mutat acolo.
Problema îmbătrânirii populației
Dl. Hatzis afirmă că problema lipsei de personal este structurală. „Nu sunt suficienți oameni disponibili – există o creștere de două cifre a numărului de persoane peste 65 de ani și o scădere de două cifre a numărului de persoane sub 65 de ani”, spune el. Este vorba și de o problemă de șomaj structural, adaugă el, subliniind că există, de exemplu, medici șomeri, dar aceștia nu vor ocupa posturile de angajați din servicii.
