Atena a pus capăt controversatei suspendări a procedurilor privind cererile de azil, adoptată la începutul lunii martie pentru o lună, ca răspuns la decizia Ankarei de a deschide frontierele pentru migranţi, a indicat joi ministrul grec pentru migraţie, Notis Mitarachi, citat de AFP, potrivit agerpres.
“Această îngheţare nu mai este valabilă de la 1 aprilie, am revenit la procedurile normale”, a declarat el în cursul videoconferinţe susţinute împreună cu Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European.
Citește și : Parlamentul European face apel la o atenţie deosebită dezinformării online
“A trebuit să îngheţăm cererile de azil în martie din cauza situaţiei excepţionale la frontierele noastre cu scopul de a ne proteja securitatea naţională, ordinea publică şi sănătatea publică”, a amintit el.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care şi-a exprimat emoţia faţă de această suspendare pe lângă Atena, a “salutat” revenirea la normal, în cursul aceleiaşi videoconferinţe.
“Guvernul grec ne-a indicat că cei care au sosit în martie vor avea dreptul de acum să ceară azil”, a subliniat ea. “În acest moment este important să ne apărăm valorile şi drepturile fundamentale”, a continuat aceasta.
Numeroase organizaţii de apărare a drepturilor refugiaţilor, între care Amnesty International şi Human Rights Watch, criticaseră vehement suspendarea procedurii de azil, adoptată la 1 martie de Atena pentru a riposta la deschiderea de către Turcia a frontierelor sale spre Europa. UNHCR considerase această decizie “lipsită de bază legală” din punctul de vedere al dreptului internaţional şi european.
Mii de solicitanţi de azil se adunaseră în partea turcă a frontierei terestre între Grecia şi Turcia, cerând să poată intra în UE.
Susţinută atunci de UE, Atena i-a împiedicat să trească, făcând uz de gaze lacrimogene şi oprind şi împingând înapoi numeroase persoane, potrivit presei şi organizaţiilor neguvernamentale.
Valabilă până în 31 matie, suspendarea procedurii de azil permitea de asemenea respingerea migranţilor şi putea fi prelungită dacă situaţia “extraordinară” continua.
Ylva Johansson a indicat de altfel că în urma angajamentului a opt ţări din UE de a-i prelua pe minorii izolaţi care se află în taberele greceşti, primii copii vor începe să sosească “în această săptămână sau săptămâna viitoare, cel mai târziu” la Luxemburg.
Citește și : Pandemia de coronavirus a redus prețurile alimentelor pe plan mondial
În afară de Luxemburg, ţările voluntare pentru primirea copiilor sunt Germania, Franţa, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croaţia şi Irlanda, a precizat ea.
HRW a denunţat miercuri faptul că “2.000 de solicitanţi de azil, între care familii cu numeroşi copii, au fost reţinuţi în timpul lunii martie şi sunt deţinuţi în prezent în tabere suprapopulate şi insalubre” în Grecia continentală.
