Peste 400 de străini fără documente legale se află de la finalul lunii mai într-o grevă a foamei la Bruxelles pentru a obţine un drept de sejur în Belgia, o mişcare de protest care pune sub presiune guvernul belgian, informează AFP, potrivit agerpres.
Lucru rar, rectorii unui număr de şase universităţi francofone din Belgia le-au solicitat autorităţilor să ”folosească toate mijloacele legale aflate la dispoziţia lor” pentru a găsi soluţii, ”cerându-le imediat” greviştilor foamei să pună capăt formei lor de protest.
Citește și : UE prelungeşte sancţiunile economice împotriva Rusiei
Mişcarea de protest, intrată luni în a şasea săptămână, est stabilită parţial la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB), unde persoane fără documente s-au instalat pe saltele într-o cafenea aflată în construcţie.
Susţinută de alţi cinci confraţi, Annemie Schaus, rectorul ULB, ”alarmată în mod special de starea de sănătate a greviştilor foamei”, afirmă că se teme de posibile ”consecinţe ireversibile”, potrivit unui comunicat publicat marţi seară.
Greviştii, încurajaţi de un comitet de sprijin, cer guvernului o reglementare ”colectivă” a situaţiei lor, aducând ca argument şi anii de şedere în Belgia în cursul cărora ei au contribuit la viaţa economică.
După patru luni de ”dialog al surzilor” cu autorităţile din domeniul imigraţiei, pe 23 mai ei au încetat să se mai alimenteze. La această mişcare participă între 430 şi 470 de persoane.
Citește și : Premierul portughez intră în IZOLARE după un contact cu o persoană infectată cu COVID-19
În majoritatea lor marocani sau algerieni, aceşti străini nu sunt eligibili pentru a primi azil întrucât ei provin din ţări calificate drept ”sigure”. Ei sunt consideraţi migranţi economici, iar secretarul de stat pentru migraţie belgian, Sammy Mahdi, a exclus orice reglementare colectivă a situaţiei lor.
Acest caz face obiectul dezbaterilor în interiorul guvernului federal belgian condus de liberalul flamand Alexander De Croo. Ecologiştii şi socialiştii francofoni, care sunt parteneri în coaliţia guvernamentală, au făcut apel la găsirea ”unor soluţii umane” la această problemă.
