Guvernul din Kosovo a anunţat vineri că pregăteşte o lege care pedepseşte negarea crimelor de război comise de forţele sârbe în 1998 – 1999, în răspuns la recente declaraţii făcute de înalţi responsabili la Belgrad, transmite AFP, scrie Agerpres.
Între alţii, preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucic, a calificat drept “fabricaţie” concluziile justiţiei internaţionale conform cărora cei 45 de kosovari albanezi masacraţi la Racak, în ianuarie 1999, erau civili. Belgradul afirmă că a fost vorba de combatanţi ai Armatei de eliberare din Kosovo (UCK) ucişi în lupte.
Citește și : Sătui de fărădelegi, sute de bulgari au luat cu asalt un cartier de romi din Gabrovo. Poliția a intervenit în forță!
Masacrul de la Racak a antrenat decizia Occidentului de a impune negocierile de la Rambouillet şi apoi de a declanşa bombardamentele NATO asupra Serbiei, notează AFP.
“Negarea de către preşedintele Vucic a masacrului de la Racak ilustrează realitatea periculoasă a naţionalismului sârb”, a transmis pe Twitter premierul kosovar Ramush Haradinaj, subliniind că “nu poate exista reconciliere fără a accepta adevărul trecutului”.
La rândul său, preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, s-a declarat “consternat de declaraţiile şocante ale unor responsabili de la Belgrad” şi a apreciat că acestea “nu vestesc nimic bun în ce priveşte reconcilierea”.
Belgradul, susţinut de Rusia şi China, nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii sudice, populată majoritar de albanezi, iar dialogul vizând normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo este blocat de câteva luni.
Reprezentantul minorităţii sârbe în guvernul din Kosovo, Ivan Teodosijevic, a fost demis marţi din funcţia de ministru pentru administraţia locală, după ce a folosit, referitor la masacrul de la Racak, termeni ca “fabricaţii” şi “invenţii ale teroriştilor albanezi”.
Vicepremierul Kosovo, Enver Hoxhaj, a subliniat vineri că autorităţile vor “sancţiona astfel de declaraţii ale responsabililor sârbi din Kosovo”, anunţând pregătirea unei legi în acest sens.
Citește și : Peste 8000 de oameni au fugit din calea luptelor violente desfășurate în Tripoli
La sfârşitul lui martie, o altă membră sârbă a guvernului de la Pristina, Vesna Mikic, a fost demisă din funcţie după ce a calificat loviturile NATO drept “genocid împotriva poporului sârb”.
După 11 săptămâni de bombardamente, respectiva campanie militară l-a determinat pe liderul autoritar de la Belgrad, Slobodan Milosevic, să-şi retragă trupele din Kosovo, plasat sub protecţie internaţională. Retragerea sârbă a pus capăt ultimului dintre conflictele care au însoţit destrămarea fostei Iugoslavii şi care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care circa 11.000 kosovari albanezi şi 2000 de sârbi. Aproape un milion de refugiaţi au ajuns în Albania şi Macedonia.
