Guvernul federal elveţian a propus vineri să permită arestul la domiciliu în cazul persoanelor considerate ca reprezentând o ameninţare pentru securitatea publică, chiar dacă ele nu sunt suspectate de o infracţiune specifică, informează Reuters, conform agerpres .
Măsura face parte din pachetul antiterorist pe care Elveţia îl elaborează pentru a acoperi lacunele din sistemul său juridic atunci când este vorba despre persoane calificate drept ‘potenţiale ameninţări’.
”În prezent oficialii din poliţie şi justiţie sunt în imposibilitatea de a acţiona eficient contra unor asemenea persoane atât timp cât nu este în desfăşurare o anchetă penală”, a explicat ministrul justiţiei elveţian, Simonetta Sommargua. Aceasta a dat ca exemplu cazul celor trei irakieni condamnaţi în 2016 pentru susţinerea grupării jihadiste Statul Islamic, care au fost eliberaţi din închisoare deşi autorităţile încă îi consideră un pericol pentru securitatea publică.
Potrivit noilor propuneri, statul elveţian poate cere ca asemenea persoane să se prezinte periodic la poliţie, la fel cum fac în prezent suporterii turbulenţi ai echipelor de fotbal, şi să li se limiteze deplasările.
Citește și : Consiliul Constituţional francez a validat o lege prin care Parchetul este subordonat ierarhic Ministerului Justiţiei
Arestul la domiciliu ar fi ultima soluţie şi necesită aprobare din partea unui judecător.
Ministrul Sommaruga a subliniat că guvernul de la Berna va asigura un echilibru între nevoia de securitate şi protejarea statului de drept.
La începutul acestei săptămâni, Elveţia a prezentat un plan naţional de prevenire a extremismului violent, printre măsuri figurând pregătirea profesorilor şi a antrenorilor sportivi pentru a recunoaşte potenţiale persoane radicalizate sau în curs de radicalizare.
Elveţia a fost ferită până acum de atacuri teroriste precum cele comise în ţările vecine Franţa şi Germania, dar în luna noiembrie Serviciul de informaţii elveţian a anunţat că monitorizează 550 de persoane ce prezintă un risc potenţial, în cadrul ‘programului de monitorizare a jihadiştilor’, faţă de 497 de persoane la finalul lui 2016.
