Decizia Comisiei Europene din această săptămână de a cere sancţionarea Poloniei într-o dispută privind reforma sistemului judiciar din această ţară este o măsură inacceptabilă şi “arogantă”, a scris miercuri seară, pe pagina sa de Facebook, ministrul Justiţiei din Ungaria, Judit Varga, potrivit Reuters, scrie agerpres.
Guvernul ungar “a decis să adopte o rezoluţie prin care îşi exprimă sprijinul pentru Polonia şi condamnă atacurile răuvoitoare ale Bruxellesului”, a spus Varga.
Citește și : Merkel spune că va pleca din postul de cancelar având conştiinţa curată
Comisia Europeană a anunţat marţi că a cerut Curţii Europene de Justiţie (CEJ) să impună penalităţi financiare Poloniei din cauza activităţii camerei disciplinare a Curţii Supreme, ducând astfel la un nou nivel disputa de lungă durată cu Varşovia în legătură cu statul de drept.
La mijlocul lunii iulie, CEJ a stabilit că respectiva camera disciplinară a Curţii Supreme din Polonia nu garantează imparţialitatea şi independenţa şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.
Comisia Europeană, care a iniţiat procedurile împotriva Varşoviei, a oferit Poloniei un termen de o lună să explice cum va implementa decizia CEJ, în caz contrar riscând sancţiuni financiare.
Guvernul polonez a transmis în urmă cu trei săptămâni că această cameră disciplinară va fi desfiinţată ca parte a unor reforme mai ample ale sistemului judiciar în lunile următoare.
Însă Comisia Europeană a precizat marţi că acţionează acum pentru că respectiva cameră disciplinară este deja folosită pentru a pune presiune pe judecători sau pentru a exercita control asupra deciziilor sistemului judiciar, încălcând astfel legislaţia UE.
Citește și : Premierul spaniol Pedro Sanchez promite înăsprirea pedepselor pentru a preveni delictele de ură
Judit Varga a spus că a ignora promisiunea Poloniei este o decizie “scandaloasă şi arogantă” din partea Comisiei, care “se amestecă în procesul judiciar şi legislativ dintr-un stat suveran într-un mod fără precedent”.
Ungaria şi Polonia sunt aliate de mai mulţi ani, ambele fiind în conflict cu Bruxellesul pe subiecte importante precum statul de drept, libertatea presei şi drepturile comunităţii LGBT. Ele susţin că îşi protejează societăţile tradiţionale în faţa liberalismului occidental.
