Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) se pronunţă, miercuri, asupra unei plângeri a Iranului, care încearcă să recupereze aproape două miliarde de dolari reprezentând activele sale îngheţate de Washington pentru a compensa victime americane ale unor atacuri teroriste, relatează France Presse, potrivit agerpres.
Republica islamică a angajat o procedură împotriva Statelor Unite în faţa CIJ în iunie 2016 pentru a obţine deblocarea fondurilor sale.
Citește și: Parlamentul European şi Comisia Europeană au ajuns la un acord privind Nord Stream 2
În plângerea sa, Teheranul a argumentat că Washingtonul a încălcat un tratat bilateral semnat în 1955 de şahul Iranului cu guvernul Statelor Unite privind relaţiile economice şi drepturile consulare.
CIJ îşi va anunţat decizia la ora 15:00 (14:00 GMT) la Palatul Păcii, sediul Curţii din Haga.
Această decizie ar putea conduce la reînnoirea tensiunilor dintre cele două ţări, care nu mai au relaţii diplomatice din 1980.
În cadrul unei proceduri distincte, judecătorii CIJ au dispus la începutul lunii octombrie ca Washingtonul să pună capăt sancţiunilor împotriva Teheranului vizând bunuri “cu scopuri umanitare”, un revers pentru Statele Unite care s-au retras în mai din acordul privind programul nuclear iranian.
La scurt timp după anunţul Curţii, secretarul de stat Mike Pompeo a declarat că Statele Unite pun capăt tratatului de prietenie din 1955, invocat de Curte pentru a-şi justifica decizia.
Luni, Iranul a promis eşecul planurilor “demonice ale duşmanilor” săi, în principal Statele Unite şi Israelul, cu ocazia aniversării a 40 de ani de la victoria Revoluţiei Islamice.
Tratatul de prietenie din 1955 este de asemenea în centrul argumentelor Teheranului în încercarea de a-şi recupera activele îngheţate de Washington.
La ultimele audieri ţinute de CIJ în acest caz, reprezentanţii americani au denunţat “reaua-credinţă” a Iranului, declarând că Republica islamică are “mâinile pătate” din cauza sprijinului pentru “activităţile teroriste”.
Invocarea Tratatului din 1955 de către Teheran “constituie un abuz de drept” întrucât “relaţiile de prietenie pe care se bazează nu mai există”, a afirmat Richard Visek, reprezentantul Statelor Unite.
Citește și: Australia redeschide tabăra de migranți de pe Insula Christmas
În aprilie 2016, Curtea Supremă a SUA a autorizat confiscarea a aproape două miliarde de dolari provenind din fondurile iraniene îngheţate la New York şi care corespund obligaţiunilor în care a învestit banca centrală a Iranului.
Instanţele din Statele Unite au decis că aceste sume trebuie deblocate pentru a-i compensa pe americanii victime ale atacurilor teroriste, o măsură considerată ilegală de Iran.
Sumele au fost cerute de o mie de victime şi familii ale victimelor atacurilor puse la cale sau sprijinite de Teheran, potrivit justiţiei americane. Printre acestea sunt rudele a 241 de soldaţi americani ucişi la 23 octombrie 1983 în două atentate sinucigaşe ce au lovit contingentele american şi francez ale Forţei multinaţionale de securitate la Beirut.
