Președintele Parlamentului, Igor Grosu, afirmă că Legea cetățeniei ar putea fi ajustată punctual, în special pentru cazurile tinerilor născuți în diaspora, însă respinge categoric ideea revenirii la procedurile „ultra simple” de până în 2022, care au permis scheme ce puneau în pericol securitatea Republicii Moldova.
„Îndemnul meu este să purtăm această discuție într-un mod civilizat, cu intenția corectă și firească de a căuta soluții, nu de a isteriza oamenii”, a declarat Igor Grosu într-o emisiune la TVR Moldova, criticând tentativele de politizare a subiectului, potrivit radiomoldova.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Șeful Legislativului a explicat că modificările operate în 2022 au fost determinate direct de contextul regional creat după invazia Federației Ruse în Ucraina.
„Am văzut o avalanșă de solicitanți ai cetățeniei Republicii Moldova. Unii bine intenționați, alții mai puțin bine intenționați”, a precizat Grosu.
Potrivit acestuia, înainte de modificarea legii, procedura era extrem de vulnerabilă:
„Într-o zi, chiar și în absență, fără să fie pe teritoriul Republicii Moldova, în baza unei procuri, cineva putea obține pașaportul Republicii Moldova, pe baza unui certificat de naștere sovietic extrem de greu de verificat” a explicat Igor Grosu.
Igor Grosu a avertizat că aceste lacune au fost exploatate inclusiv de persoane din Federația Rusă, din fostele elite sovietice și din regiunea transnistreană.
„Din punct de vedere al securității statului, a trebuit să intervenim și să oprim niște scheme care au prins contur. Cineva făcea bani, hai să spunem lucrurilor pe nume”, a subliniat el, menționând și riscul implicării rețelelor criminale interesate să exploateze accesul facil la cetățenia moldovenească.
În același timp, președintele Parlamentului recunoaște că există situații sensibile care necesită o abordare separată, în special în cazul tinerilor născuți peste hotare din părinți cetățeni ai Republicii Moldova.
„Vorbim de copiii născuți în diaspora. Părinții nu au mers la ambasadă, copilul s-a născut în Franța, are certificat de naștere francez și la 18 ani este nevoit să intre într-o procedură complexă, cu examene de limbă și legislație”, a explicat Grosu.
În aceste cazuri, autoritățile analizează soluții care să permită părinților să facă dovada cetățeniei și legăturii cu statul.
„Trebuie să analizăm foarte atent cum intervenim, pentru a permite părinților, însoțindu-l pe acest tânăr, să demonstreze că sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, a declarat speakerul.
Totodată, Igor Grosu a subliniat că tinerii născuți pe teritoriul Republicii Moldova nu sunt lipsiți de cetățenie.
„Ei sunt cetățeni prin naștere. Nimeni nu îi lipsește de cetățenie. Este vorba de documentare și legitimare, pentru ca oamenii să poată vota, să ridice acte, să-și exercite drepturile”, a punctat președintele Parlamentului.
Numărul cererilor de cetățenie moldovenească a crescut brusc după invazia Rusiei la scară largă în Ucraina. Potrivit datelor furnizate de ASP, în 2022 au fost depuse 10.804 cereri – aproape triplu față de media anuală. În 2024, numărul a urcat la aproape 12.000 de cereri.
În circa 90% din cazuri, cererile sunt aprobate, în vreme ce refuzurile, 874 la număr în ultimii 5 ani, sunt în mare parte din cauza dosarelor incomplete sau retragerii solicitărilor.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Aceleași date relevă că cei mai mulți doritori de cetățenie moldovenească vin din Federația Rusă. Dacă înainte de 2022 numărul lor varia între 1.700 și 3.000 anual, după invazie, a crescut la peste 5.700 pe an.
În total, cetățenii ruși au depus peste 22.000 de cereri, din cele circa 40.000 înregistrate în ultimii 5 ani. Ei sunt urmați de ucraineni, care, în aceeași perioadă, au depus aproape 8.000 de cereri, și de persoane cu „statut juridic nedeterminat”, de multe ori fiind vorba despre apatrizi sau refugiați.
Noua lege a cetățeniei a intrat în vigoare la 24 decembrie 2025.
