Președintele Parlamentului, Igor Grosu, crede că nu mai este „relevant” acum ca oficiali moldoveni să meargă la Gazprom pentru a discuta pe tema livrării gazelor pentru regiunea transnistreană după 1 ianuarie 2025, când expiră contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Politicianul a explicat în podcastul video „Pe Agendă” de la Europa Liberă că recenta vizită a unei delegații moldovenești la Sankt Petersburg, la Gazprom, a fost justificată de clarificarea planurilor și intențiilor concernului rus în privința livrării gazelor pentru regiunea separatistă transnistreană.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
Acum, spune Igor Grosu, o astfel de discuție nu ar mai avea rost.
„Noi am consumat tentativa”, consideră spicherul moldovean. „Noi trebuia să mergem, trebuia să validăm încă o dată acele ipoteze pe care noi le prezentam”, explică Grosu, cu referire la vizita delegației R. Moldova la Gazprom, în frunte cu fostul ministrul al Energiei, Victor Parlicov, revocat la scurt timp după deplasare pe motiv că nu ar fi asigurat achizițiile de gaze pentru R. Moldova în timp util.
Parlamentul a aprobat, săptămâna trecută, instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru două luni, în situația în care concernul rus Gazprom nu mai livrează gaze rusești pe malul stâng al Nistrului.
„O să facem uz de această stare de urgență, de acest instrument, doar în cazul în care se va materializa acest risc”, declară spicherul Grosu.
Președintele Parlamentului crede că „aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș”, adică va folosi gazele ca instrument de „șantaj”. În acest sens, Grosu lămurește că R. Moldova a făcut mai multe pentru a-și diversifica sursele energetice, dar și prin „elemente politice”.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
„Ei de obicei folosesc acest șantaj în perioada rece a anului și aproape de campaniile electorale”, afirmă spicherul.
Concernul rus Gazprom a cerut Chișinăului să achite pretinse datorii de peste 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului, după ce Kievul a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. R. Moldova nu recunoaște însă această datorie.
