Împăratul Japoniei este înainte de toate un lucrător care munceşte neobosit aproape în toate zilele anului, de la ritualul micului dejun de Anul Nou la ceremoniile şintoiste oficiate la sfârşit de an şi trecând prin numeroase activităţi onorifice, administrative şi de caritate, informează AFP, potrivit agerpres.
Activităţi “naţionale”
În virtutea Constituţiei din 1947, suveranul nipon nu are nicio putere politică decizională, însă el trebuie totuşi să îndeplinească numeroase sarcini asociate vieţii şi activităţilor de zi cu zi din ţara lui.
Deşi nu mai deţine calitatea de şef al statului, împăratul japonez are însă anumite atribuţii protocolare.
El este acela care oficializează numirea în funcţie a prim-ministrului, a membrilor guvernului şi a preşedintelui Curţii Supreme.
Împăratul deschide sesiunile parlamentare, promulgă legi şi tratate, înmânează decoraţii şi primeşte scrisorile de acreditare ale ambasadorilor.
Împăratul nipon semnează în fiecare an aproximativ o mie de documente şi, potrivit Agenţiei Casei Imperiale, cunoaşte de fiecare dată şi cu exactitate conţinutul acestor acte.
Vizitele de stat sunt calificate cu acest statut doar atunci când ele includ o întâlnire cu împăratul. Banchetele de stat pentru şefii de stat străini şi dineurile şi întrevederile cu alţi demnitari aflaţi în vizită în Japonia au loc în Palatul Imperial.
Recepţii şi ceremonii diverse
Cuplul imperial prezidează sute de ceremonii, recepţii diverse, spectacole, dineuri oficiale pe durata întregului an, în cadrul unor evenimente care reunesc la Palatul Imperial un număr mare de persoane din toate domeniile, inclusiv funcţionari şi oficiali de rang înalt.
Împăratul şi împărăteasa primesc la palat, de asemenea, în reuniuni restrânse, grupuri de cercetători, guvernatorul Băncii Japoniei, reprezentanţi ai mediului economic şi ai ONG-urilor, voluntari ai unor asociaţii, pe care îi ascultă cu mare interes. Membrii familiei imperiale nu au însă dreptul de a emite o opinie în spaţiul public în privinţa temelor abordate în cadrul acelor discuţii, întrucât aceasta ar putea fi interpretată ca având o dimensiune politică.
Împăratul nipon trebuie să oficieze şi numeroase ritualuri asociate credinţelor şintoiste, în special sesiuni de rugăciune pentru strămoşii din familia imperială, în sanctuarul Palatului Imperial. Suveranii japonezi se reculeg cu regularitate acolo şi se roagă pentru fericirea şi bunăstarea poporului nipon.
Vizite şi călătorii
Cuplul imperial nipon efectuează cel puţin trei călătorii în fiecare an în interiorul Japoniei.
Împăratul şi împărăteasa se deplasează sistematic în zonele afectate de catastrofe naturale, unde se întâlnesc cu sinistraţii din acele regiuni.
Între 2012 şi 2016, ei au asistat la omagiile naţionale organizate în memoria victimelor făcute de un tsunami devastator ce a avut loc în martie 2011.
Acest rol de consolare a populaţiei reprezintă o caracteristică a conţinutului dat de suveranul Akihito funcţiei de “simbol al statului şi de unitate a poporului”, prevăzută în Constituţia niponă. Punctul culminant al acestui rol a fost alocuţiunea solemnă pronunţată la televiziunea naţională de împăratul japonez la câteva zile după accidentul nuclear produs la centrala de la Fukushima în martie 2011.
Împăratul şi împărăteasa au vizitat până în prezent peste 500 de orfelinate, aziluri pentru bătrâni şi centre pentru persoane cu handicap din întreaga ţară.
În plus, cuplul imperial a asistat în fiecare an la Festivalul naţional al sporturilor, la Festivalul naţional al zilei copacilor şi la Festivalul mării.
Pasiuni şi tradiţii
Împăratul şi împărăteasa adoră să compună “waka” (o formă clasică de poezie japoneză, ale cărei origini datează din secolul al VIII-lea e.n.), o tradiţie a familiei imperiale nipone.
În fiecare iarnă, împăratul organizează în Palatul Imperial sesiuni de lectură de poezie tradiţională, cu ocazia Anului Nou. Atunci sunt selectate şi recitate în faţa membrilor familiei imperiale şi a camerelor de filmat ale postului public de televiziune, NHK, mai multe “waka” scrise de ei înşişi şi de cetăţeni ai ţării.
După modelul tatălui său, Hirohito (denumit şi “împăratul Showa”, după numele erei sale de domnie), împăratul Akihito, care a moştenit tronul în 1989, plantează şi recoltează orez în fiecare an în grădinile Palatului Imperial. Actualul împărat este pasionat de ştiinţă şi a publicat articole în mai multe reviste de specialitate.
La rândul ei, împărăteasa Michiko este pasionată de pian şi de muzica clasică.
Ajutată de angajaţi ai Agenţiei Casei Imperiale, împărăteasa Michiko creşte viermi de mătase în Centrul de sericicultură amenajat în interiorul Palatului Imperial.
Simţindu-se vizibil în largul ei alături de larvele viermilor de mătase (aşa cum atestă imaginile filmate cu regularitate), împărăteasa Michiko le manevrează cu delicateţe şi le hrăneşte cu frunze de dud. O parte din mătasea produsă este folosită pentru restaurarea vechilor textile cu valoare istorică păstrate de familia imperială în Nara, fosta capitală a Japoniei din secolul al VIII-lea e.n.
