Industria militară rusă înregistrează o mare cerere pentru armele sale Kalaşnikov, în pofida sancţiunilor impuse de SUA împotriva sectorului de apărare rus, a declarat directorul executiv al conglomeratului industrial şi militar rus Rostec, Serghei Şemezov, potrivit platformei ruse de propagandă Sputnik preluată marţi de agenţia de presă iordaniană Petra, transmite și agerpres.
Într-un comunicat, Şemezov subliniază că, după sancţiunile impuse de SUA şi de Uniunea Europeană (UE) împotriva Rusiei, companiile ruseşti din domeniul industriei militare au înregistrat o creştere semnificativă a exporturilor, de 6,5% comparativ cu 2016. “Veniturile anuale realizate de compania rusă Kalaşnikov se ridică la peste 600 de milioane de dolari, în timp ce profitul net pentru anul 2018 este de circa 45 milioane de dolari”, a susţinut el.
Citește și: Trump dă un ultimatum armatei venezuelene: ‘Veți pierde totul!’
De asemenea, Şemezov a declarat că Rusia va livra Chinei noi rachete pentru sistemul antiaerian S-400, pentru a înlocui transportul care a fost distrus în urma unei furtuni în drum spre Beijing în Canalul Mânecii. China este prima ţară către care Rusia exportă sistemul de apărare aeriană şi antirachetă S-400 Triumf (SA-21 Growler, potrivit terminologiei NATO). Acest sistem este utilizat în Rusia din anul 2007, având o rază de acţiune cuprinsă între 120 şi 400 de kilometri.
Moscova face obiectul unor sancţiuni din partea SUA, după ce presedintele american Donald Trump a semnat legea CAATSA care vizează Rusia, Iran şi Coreea de Nord. Casa Albă a prezentat o listă cu persoane şi entităţi din sectorul industriei militare şi al serviciilor de informaţii ruseşti vizate de sancţiuni. Departamentul de Stat a declarat că documentul va deveni un factor de descurajare pentru cei care doresc sa încheie tranzacţii cu firme ruseşti şi a dus deja la “miliarde de pierderi pentru industria rusă de apărare”.
Citește și: Doi polițiști egipteni au fost uciși într-o excursie la Cairo
UE şi SUA au impus din 2014 sancţiuni Rusiei pentru rolul său în criza de Ucraina: anexarea peninsulei Crimeea şi susţinerea rebelilor separatişti în estul acestei ţări, fapt negat constant de Moscova. De atunci, sancţiunile au fost prelungite, iar în unele cazuri extinse.
