Europarlamentarul ungar Jozsef Szajer, membru al partidului Fidesz al premierului Viktor Orban şi al PPE (centru-dreapta), şi-a anunţat duminică demisia şi retragerea din viaţa politică din motive personale, în plină criză între Bruxelles şi Budapesta, relatează AFP, potrivit agerpres.
Această plecare din Parlamentul European, care va deveni efectivă din 31 decembrie, nu este legată de conflictul care îl opune pe premierul ungar Viktor Orban Uniunii Europene în problema statului de drept, a afirmat Szajer, în timp ce unii observatori speculează cu privire la acest subiect pe reţelele de socializare.
Citește și : Rusia înregistrează într-o săptămână aproape tot atâtea cazuri de COVID-19 ca în toată luna septembrie
Szajer este deputat european din 2004.
“Demisia nu are nicio legătură cu actuala dezbatere politică animată la nivel european. În această dezbatere, eu aprob şi susţin complet poziţia guvernului ungar”, a declarat europarlamentarul de 59 de ani, într-un comunicat difuzat presei.
El a comunicat că a luat această decizie “după o îndelungată perioadă de reflecţie”.
“Concesiile dificile ale participării cotidiene la lupta politică au devenit o povară din ce în ce mai grea şi cei care sunt pe câmpul de bătălie trebuie să fie apţi de luptă. Eu sunt în serviciul Ungariei în calitate de ales de 30 de ani”, a explicat Szajer, înscris în Fidesz din 1992 într-o Ungarie aflată pe atunci în plină reconfigurare politică după căderea comunismului.
“Mai degrabă decât politica zi de zi, am intenţia să-mi continui viaţa publică şi munca începută în timpul schimbării regimului într-un registru intelectual pe termen mai lung”, a explicat el, fără alte precizări.
Citește și : Incendiu la un centru de migranţi în nordul Parisului, opt răniţi
Criticate cu regularitate de Bruxelles pentru reformele lor acuzate că subminează valorile democratice, Ungaria şi Polonia s-au opus prin veto în 16 noiembrie bugetului multianual şi planului de relansare europene, aruncând UE în criză.
Budapesta şi Varşovia se opun unui mecanism care să permită să le priveze de fonduri în caz de încălcări ale statului de drept (independenţa justiţiei, politica anticorupţie …) văzând în acestea o atingere adusă independenţei lor.
