Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, Valentin Inzko, a recurs vineri la puterile sale discreţionare pentru a interzice negarea genocidului şi a crimelor de război în ţara divizată, unde masacrul de la Srebrenica este adesea minimizat de liderii sârbi, transmite AFP, potrivit agerpres.
Diplomatul austriac Valentin Inzko a luat această decizie cu o săptămână înainte de a-i preda ştafeta germanului Christian Schmidt. Preluarea funcţiei de către acesta este prevăzută la 1 august, dar numirea sa recentă este contestată la ONU de Rusia şi China.
Citește și : Boris Johnson presează UE să analizeze ‘cu seriozitate’ propunerile sale privind Irlanda de Nord
Salutată ca ‘istorică’ de responsabilii bosniaci musulmani, decizia Înaltului reprezentant a fost criticată de lideri politici sârbi bosniaci, mai ales de către membrul sârb al preşedinţiei tripartite a Bosniei, Milorad Dodik, care şi-a reiterat poziţia cu privire la masacrul de la Srebrenica.
Comis cu câteva luni înainte de sfârşitul războiului intercomunitar (1992-1995) soldat cu 100.000 de morţi, masacrul de la Srebrenica, în care forţele sârbe bosniace au ucis în jur de 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi bosniaci musulmani, a fost calificat drept genocid de justiţia internaţională.
Deşi condamnaţi la închisoare pe viaţă, în special pentru rolul lor în acest masacru, foştii lideri politic şi militar al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic şi Ratko Mladic, sunt consideraţi ‘eroi ai poporului sârb’ de către numeroşi sârbi. Crima este cu regularitate negată sau minimizată de responsabili politici sârbi, în Bosnia şi în Serbia, care în general se mulţumesc să recunoască o ‘crimă gravă’.
‘Există o linie roşie (…) pe care nu o pot încălca. Pentru mine este inacceptabil’, a declarat Milorad Dodik într-o conferinţă de presă. ‘Nu a existat genocid şi aceasta este opinia noastră a tuturor’, a adăugat el.
Dodik a chemat la un ‘răspuns feroce’, evocând chiar o ‘disoluţie’ a Bosniei, şi a anunţat că parlamentul Republicii Srpska (RS, entitatea sârbă din Bosnia) se va reuni săptămâna viitoare pentru a discuta acest ‘răspuns’.
Înaltul reprezentant, al cărui rol este să vegheze la respectarea acordului de pace de la Dayton (SUA), a impus mai multe amendamente la codul penal bosniac, ce prevăd pedepse între 6 luni şi 5 de închisoare pentru persoanele care ‘aprobă public, neagă, minimizează în mod grosier sau încearcă să justifice crima de genocid, crima împotriva umanităţii şi crima de război’, arată un document publicat pe site-ul Înaltului reprezentant.
Aceste amendamente intră în vigoare imediat.
Adoptarea unei astfel de legislaţii în parlamentul central bosniac era blocată de mai mulţi ani de deputaţii sârbi.
‘Am sperat mult timp că umanitatea şi bunul simţ vor prevala, dar din nefericire, asistăm la o escaladare a glorificării criminalilor de război şi la punerea sub semnul întrebării a unor verdicte definitive şi constrângătoare’ ale justiţiei, a explicat Inzko într-un comunicat.
Politologul german Bodo Weber, specialist în problemele Balcanilor, a apreciat că Inzko a luat o decizie ‘personală’, fără să fi consultat cancelariile occidentale, şi care se va dovedi ‘un gest profund contraproductiv’.
Citește și : Rusia a testat DECONECTAREA de la internetul global
La rândul său, Parchetul de stat al Bosniei a anunţat că se va sesiza imediat în legătură cu ‘opiniile care neagă genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război’.
Bakir Izetbegovic, şeful principalului partid bosniac (SDA), l-a felicitat pe Valentin Inzko pentru că ‘şi-a încheiat cu demnitate mandatul în Bosnia’ şi a evocat o ‘decizie umană şi civilizatoare în beneficiul mai ales al familiilor victimelor’.
