La şase săptămâni după ce a rezistat primului asalt al epidemiei de COVID-19, Spania se află din nou într-o situaţie critică, înregistrând cele mai rele cifre ale noilor contagieri în rândul statelor vest-europene, scrie marţi AFP, scrie agerpres.
Spania a anunţat luni o medie de 4.923 de noi cazuri zilnice de infectare pentru ultimele şapte zile, mai multe decât au înregistrat împreună Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia.
Prin urmare, tot mai multe ţări europene impun carantina pentru persoanele care vin din Spania.
Citește și : China prelungeşte cu un an mandatul parlamentului din Hong Kong
Este o situaţie ”critică, suntem chiar în punctul în care lucrurile pot să se amelioreze sau să se înrăutăţească (…), aceasta înseamnă că trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă şi să încercăm să frânăm focarele înainte ca ele să se agraveze”, a declarat agenţiei France Presse Salvador Macip, profesor de ştiinţe medicale la Universitatea deschisă din Barcelona şi autor al cărţii ”Marile epidemii moderne”.
Spania se confruntă cu peste 500 de focare de contagiere şi cu o transmitere comunitară a virusului tot mai intensă. Această transmitere ”nu este deplin sub control, dar se atenuează progresiv”, a susţinut luni epidemiologul şef al Ministerului spaniol al Sănătăţii, Fernando Simon.
Spania a pus capăt pe 21 iunie uneia dintre cele mai stricte izolări a populaţiei decise de vreo ţară pentru a combate răspândirea noului coronavirus. În acea zi s-au înregistrat 238 de noi infectări, cifră departe de creşterea accentuată a contagierilor remarcată începând cu jumătatea lunii iulie. Aşadar, ce s-a întâmplat ?
”A existat o mare nerăbdare de a ieşi din izolare, cu gândul desigur la turism”, pilon al economiei spaniole, şi mizând pe ideea că ”vara, odată cu căldura, va scădea riscul de avea focare, care ar urma să apară în toamnă”, explică Joan Cayla, directorul Unităţii de cercetări asupra tuberculozei din Barcelona, centru destinat acum studierii COVID-19.
Dar, în pofida aşteptărilor, focarele au apărut tocmai vara, Joan Cayla notând faptul că creşterea numărului noilor cazuri a început la două săptămâni după ieşirea din izolare, decalajul de timp obişnuit înainte ca accentuarea epidemiei să fie reflectată de statistici.
Sunt însă şi alţi factori care s-au adăugat acestui ”cocktail exploziv”, explică Salvador Macip, acesta menţionând lucrătorii agricoli sezonieri care muncesc în condiţii precare şi sunt la originea mai multor focare, precum şi relaxarea excesivă a populaţiei ce face parte dintr-o cultură mediteraneană predispusă contactului fizic şi întâlnirilor frecvente cu rude şi prieteni, probabil mai uşor de evitat în ţările din nordul Europei.
În faţa acestei evoluţii sunt necesare trei ”arme” pentru a stăvili accelerarea contagierilor, şi anume educarea populaţiei pentru lunile dificile care vor veni, intensificarea testării şi angajarea de personal sanitar pentru efectuarea anchetelor epidemiologice, consideră cercetătorul citat, care crede însă că la toate aceste trei capitole Spania a înregistrat eşecuri.
Citește și : Doi indivizi condamnaţi la închisoare în Iran pentru activităţi de spionaj în favoarea Israelului
Confruntate cu focarele de COVID-19, regiunile spaniole, autonome în materie de gestionare a sistemului medical, au luat măsuri drastice care au mers până la izolări parţiale în zonele cele mai afectate din nord şi nord-est, precum Catalonia, Aragon sau Ţara Bascilor.
Masca a devenit obligatorie în toate locurile publice, cu excepţia Insulelor Canare, şi au fost închise numeroase cluburi de noapte, considerate un accelerator de transmitere a virusului.
Mai multe regiuni spaniole au difuzat imagini cu mare impact emoţional pentru a sensibiliza tinerii cu privire la riscurile mortale în cazul infectării cu noul coronavirus.
În schimb, guvernul de la Madrid îşi laudă propria activitate, insistând că numărul cazurilor creşte pe măsura creşterii numărului testelor (circa 7,5 milioane în total, din care 407.000 săptămâna trecută), că mai mult de jumătate din noile cazuri sunt asimptomatice, că spitalele sunt departe de a fi saturate şi că ”mortalitatea a scăzut enorm”, după cum spunea luni epidemiologul Fernando Simon.
Mortalitatea într-adevăr s-a diminuat, faţă de cele aproximativ 950 de decese zilnice înregistrate în perioada de vârf a primului val al epidemiei, numărul cumulat al deceselor raportate în perioada scursă după 21 iunie fiind de 253.
