Subsolurile istorice ale Chișinăului, în mare parte abandonate sau ignorate, ar putea fi transformate în muzee, galerii, cafenele sau trasee turistice, devenind astfel o componentă activă a vieții urbane. Aceasta este viziunea propusă de istoricul și cercetătorul Ion Ștefăniță, care pledează pentru valorificarea reală a patrimoniului subteran al capitalei.
Potrivit acestuia, aceste spații nu trebuie doar conservate formal, ci integrate într-un concept coerent de redescoperire urbană. După documentarea a peste 138 de pivnițe și galerii subterane, Ștefăniță consideră că informațiile acumulate trebuie aduse în spațiul public și transformate într-o experiență accesibilă cetățenilor și turiștilor, potrivit noi.md.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Miza principală este crearea unui traseu cultural și turistic care să lege cercetarea istorică de experiența directă. În acest mod, patrimoniul subteran ar putea deveni parte vie a identității orașului, oferind o perspectivă asupra istoriei ascunse a Chișinăului.
Exemplele existente arată că această direcție este deja posibilă. Unele foste beciuri au fost transformate în spații atractive pentru public, precum cafenele sau vinoteci. Un caz relevant este cel de pe strada Petru Rareș 35, unde un subsol istoric a devenit un punct de atracție pentru vizitatori. De asemenea, zona dintre străzile Alexandru cel Bun, Columna și centrul cultural „Buciumul” este considerată un model de valorificare a patrimoniului.
În viziunea cercetătorului, subsolurile nu trebuie privite ca spații marginale sau ruine, ci ca locuri care pot fi reintegrate în circuitul urban. Ele pot deveni spații de memorie, cultură și experiență, în care trecutul orașului este nu doar conservat, ci și trăit.
Ștefăniță aduce în sprijinul ideilor sale și exemple internaționale, precum Varșovia sau Tbilisi, unde spațiile subterane au fost recuperate și integrate în infrastructura turistică. Aceste modele demonstrează că și Chișinăul ar putea valorifica un astfel de potențial, dacă ar exista o strategie clară și voință administrativă.
Mai mult, el consideră că dezvoltarea Chișinăului subteran ar putea depăși nivelul municipal și ar putea contribui la crearea unui brand de țară. Rețeaua de galerii și subsoluri istorice ar putea fi extinsă și în alte localități, formînd un circuit turistic național capabil să atragă vizitatori și să consolideze imaginea Republicii Moldova.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
În acest context, transformarea unor subsoluri în muzee, galerii de artă sau zone de agrement devine o soluție viabilă. Propuneri precum amenajarea unui restaurant subteran în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei ilustrează modul în care patrimoniul poate fi utilizat inteligent, fără a-i afecta autenticitatea.
Potrivit lui Ștefăniță, cheia revitalizării constă în echilibru: spațiile trebuie adaptate noilor funcții fără a pierde legătura cu memoria lor istorică. Astfel, subsolurile Chișinăului pot deveni nu doar vestigii ale trecutului, ci resurse active pentru dezvoltarea culturală și turistică a orașului.
