Irak, Siria, Pakistan… Atacurile cu care Iranul prelungește războiul din Gaza în Orientul Mijlociu
Din 7 octombrie vedem zilnic cum sângerează rana războiului dintre Israel și Hamas; întreg arsenalul unei țări cu capacități nucleare împotriva unei organizații teroriste. Între timp, victimele: cei 1.200 de israelieni răpiți și cei peste 24.000 de palestinieni morți. Dar în spatele acestui conflict, la care trebuie să adăugăm Hezbollahul din Liban și rebelii Houthi din Yemen, există altul, scrie 20 MINUTOS, potrivit stiripesurse.ro.
În realitate, sunt două conflicte. Unul este cel evident: cel dintre Israel și Palestina; limitele primului, întotdeauna străine de rezoluțiile Națiunilor Unite; și posibilitatea ca cel de-al doilea să ajungă să fie un stat adevărat. În spate, celălalt conflict. Iranul este marele inamic al Israelului și, prin extensie, al Statelor Unite, de când au rupt relațiile diplomatice în 1979, după revoluția islamică.
Citeşte şi: Grosu vorbeşte despre posibilitatea de a avea un Procuror General din România – Stiripesurse.md
Iranul și Israelul reprezintă o amenințare existențială reciprocă, concurând pentru hegemonia regională și ducând un război sub acoperire prin sabotaj, atacuri cibernetice și asasinate. Ambele țări mențin un conflict în umbră în care Hezbollahul, rebelii Houthi din Yemen și Hamas sunt actorii din partea iraniană. Dacă Hamas reprezintă într-un fel Iranul, Israelul reprezintă Statele Unite, în acest fel Teheranul și Washingtonul evită o confruntare directă, cu consecințele teribile pe care le-ar avea.
“Iranul a încercat să internaționalizeze conflictul… Pentru Teheran, linia roșie este granița sa, ceea ce înseamnă că în acest moment este foarte dispus să parieze pe un conflict în regiune, dar nu în propria sa casă”, spune Sanam Vakil, un expert în Iran la centrul de cercetare Chatham House din Londra.
Dar dușmanii Iranului par să fie mai mulți. Regimul ayatollahilor nu numai că a sprijinit Hamas și Hezbollah sau facilitează atacurile Houthi în Marea Roșie (cu arme, finanțare și informații militare), dar este ocupat și pe alte fronturi.
Marți, Iranul a atacat două baze ale grupării teroriste sunite Jaish al-Adl din Pakistan. Este o miliție sunnită opusă regimului șiit din Teheran. Atacul a avut loc după bombardarea Siriei și Irakului.
Armata pakistaneză a răspuns deja joi, printr-un atac asupra mai multor locații ale unor grupuri insurgente din Iran care a făcut mai mulți morți. “Operațiunea a fost efectuată la ora locală 6:30 (1:30 GMT) și au fost atacate cel puțin șapte ascunzători ale grupărilor teroriste Armata de Eliberare Baloch Army și Frontul de Eliberare a Belucistanului”, au confirmat pentru EFE surse militare pakistaneze.
Iranul susține că Jaish al-Adl este susținut de Israel și operează în Pakistan cu arme nucleare. Grupul și-a revendicat atacul în care 11 polițiști au murit în orașul Rask, situat în regiunea iraniană Sistan-Belucistan în decembrie anul trecut, printre alte atacuri din ultimii ani.
Atacurile de marți au venit la câteva ore după ce Iranul a lansat rachete împotriva Statului Islamic și a țintelor de spionaj anti-Iran din Irak și Siria. Orașul Erbil, capitala Kurdistanului irakian, și unele puncte din Siria au fost vizate de lansările Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran. Zona de lângă consulatul SUA din Erbil a fost unul dintre punctele atacate.
Într-un comunicat, Gărzile Revoluționare au asigurat că locul din Kurdistanul irakian pe care l-au atacat era “centrul de dezvoltare a operațiunilor de spionaj și planificare a acțiunilor teroriste în regiune, și mai ales în țara noastră” al spionajului “entității sioniste”, cum se referă de obicei la statul Israel din Iran.
Irak, Siria, Pakistan… Atacurile cu care Iranul prelungește războiul din Gaza în Orientul Mijlociu
Dacă Teheranul a tras asupra țintelor Statului Islamic, a fost pentru că această grupare teroristă și-a revendicat responsabilitatea pentru dublul atac sinucigaș din 3 ianuarie în orașul iranian Kerman, lângă mormântul lui Qasem Soleimani, un general iranian care a condus Forța Quds a Gărzilor Revoluționare și care a fost ucis de SUA în 2020 într-un bombardament din Irak.
A fost unul dintre cele mai brutale atacuri împotriva civililor comise în ultimele decenii în Iran: cel puțin 84 de persoane au murit. Iranul a reținut de atunci aproximativ 35 de persoane legate de atac. Potrivit Teheranului, cel puțin unul dintre atacatorii sinucigași era un “israelian cu naționalitate tadjică”.
Ca putere militară, Iranul ocupă locul 14 din 145 de țări din lume evaluate de Global Firepower. Nu departe se află Israelul, pe locul 17. Dacă comparăm arsenalele ambelor națiuni, aliatul SUA câștigă doar la capacitate aeriană.
În 2021, bugetul militar al Iranului a crescut pentru prima dată în patru ani la 24,6 miliarde de dolari, potrivit Institutului Internațional de Studii pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Finanțarea pentru Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a continuat să crească în 2021 (14% față de 2020) și a reprezentat 34% din totalul cheltuielilor militare ale Iranului.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice, un think tank cu sediul în Regatul Unit, a estimat în 2020 că existau 523.000 de iranieni activi în termeni militari. El a inclus 350.000 de oameni în armata regulată și cel puțin 150.000 în Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Acesta din urmă este cea mai mare organizație militară din Republica Islamică Iran. SUA îl consideră un grup terorist.
Iranul a semnat Tratatul de neproliferare nucleară (TNP) și, prin urmare, s-a angajat să nu producă sau să achiziționeze arme nucleare. Regimul insistă că interesul său pentru tehnologia nucleară, inclusiv îmbogățirea de uraniu, este doar în scopuri civile. Dar țările occidentale, în principal Statele Unite și Regatul Unit, bănuiesc că Teheranul își acoperă astfel programul de dezvoltare a armelor nucleare.
Irak, Siria, Pakistan… Atacurile cu care Iranul prelungește războiul din Gaza în Orientul Mijlociu
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că Iranul și-a menținut verificarea și monitorizarea, însă Statele Unite au decis să nu certifice acordul la ordinul președintelui de atunci, Donald Trump. În 2021, Iranul a anunțat că îmbogățește uraniul la nivelurile necesare pentru o armă nucleară.
În octombrie 2023, Departamentul de Apărare al SUA a publicat un raport în care susținea că Iranul are acum capacitatea de a produce suficient material fisionabil pentru o bombă nucleară în mai puțin de două săptămâni. Cu toate acestea, același raport a recunoscut că “în acest moment” Iranul nu are un program de arme nucleare.
Israelul are arme nucleare, deși nu a recunoscut niciodată oficial. Aliatul SUA nu a semnat TNP, nici alte puteri nucleare, precum India, Pakistanul și Coreea de Nord.
Articol de Chema Lizarralde
