Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri propunerile sale în perspectiva organizării alegerilor europarlamentare din 2019, susţinând sistemul ‘capilor de listă’ pentru desemnarea şefului executivului comunitar, transmit AFP şi Reuters.
”Procedura desfăşurată pentru prima dată în 2014 a funcţionat bine şi dorim să o permanentizăm”, a explicat Juncker într-o conferinţă de presă, potrivit agerpres.
Propunerile preşedintelui CE le vor fi prezentate liderilor ţărilor din UE-27 (excepţia este Marea Britanie), care se reunesc în cadru informal la 23 februarie pentru a discuta eventualele reforme instituţionale în vederea alegerilor europarlamentare de anul viitor.
Citește și : Mihail Saakaşvili a plecat şi din Polonia
Alegerile europene, prevăzute să se desfăşoare în perioada 23-26 mai 2019, vor desemna membrii Parlamentului European (PE) fără membri britanici.
Sistemul candidaţilor ‘capi de listă’ – numit şi ‘Spitzenkandidat’, potrivit denumirii germane care s-a impus în jargonul european – a fost utilizat pentru prima dată în 2014, pentru alegerea actualului preşedinte al Comisiei Europene. Sistemul este susţinut de PE şi Comisia Europeană, dar este încă departe de a avea sprijinul unanim în Consiliul European, ce reuneşte statele membre ale UE.
În urmă cu o săptămână, Parlamentul European s-a declarat gata să respingă orice candidat la preşedinţia Comisiei Europene care nu a fost nominalizat drept ‘cap de listă’ înainte de alegerile europene din 2019.
Tratatul de la Lisabona cere Consiliului European, care se pronunţă prin majoritate calificată, să nominalizeze un preşedinte pentru Comisie care să fie aprobat de Parlament, ţinând cont de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.
Cu toate acestea, aşa-numita procedură privind un ‘cap de listă’ nu este menţionată în Tratatul UE. Prima dată când a fost utilizată, în 2014, s-a bazat pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene privind interpretarea textului tratatelor. Înainte de alegerile europene din 2014, cinci partide politice europene au desemnat candidaţi cap de listă.
Referitor la listele transnaţionale, idee susţinută de preşedintele francez Emmanuel Macron, şeful executivului comunitar s-a declarat favorabil, dar nu începând cu scrutinul european de anul viitor.
”Impresia mea este că este nevoie de o reflecţie mai aprofundată; nu văd cum s-ar putea concretiza această idee pentru scrutinul electoral din 2019. Rămâne prea puţin timp pentru a obţine aprobarea şefilor de stat şi de guvern”, a estimat Jean-Claude Juncker.
