Austriacul Josef Aschbacher a preluat luni şefia Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) pentru un mandat de patru ani, în locul germanului Jan Wörner, care a fost director general al agenţiei din 2015, relatează EFE, potrivit agerpres.
Aschbacher, în vârstă de 58 ani, a fost ales în acest post la jumătatea lunii decembrie şi, deşi în principiu urma să îşi înceapă mandatul în iulie, predecesorul său a dorit să-şi grăbească plecarea, fiind convins că o coabitare între cei doi directori nu trebuie prelungită.
Citeşte şi: Trump dă de înţeles că va candida din nou la alegerile prezidenţiale din SUA
Aschbacher a studiat la Universitatea din Innsbruck, unde a absolvit masteratul şi a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Naturale. El are o experienţă de trei decenii în organizaţii internaţionale, precum ESA, Comisia Europeană, Agenţia Spaţială din Austria şi Institutul Asiatic de Tehnologie.
Până în prezent el era director ESA pentru Programul de Observare a Pământului şi directorul ESRIN, un centru ESA de lângă Roma pentru Observarea Pământului.
Josef Aschbacher şi-a început cariera în cadrul ESA în anul 1990, ca tânăr absolvent al ESRIN.
În perioada 1994 – 2001, a lucrat la Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, aflat în Ispra, Italia. În anul 2001, a revenit la ESA, la sediul din Paris, în rolul de coordonator de programe, fiind responsabil în special cu activităţile programului Copernicus.
În 2006, a deveni şef al Biroului Copernicus, fiind responsabil de coordonarea tuturor activităţilor pentru Copernicus, atât în cadrul Agenţiei, cât şi cu parteneri externi, în special Comisia Europeană.
Citeşte şi: Antiaeriana siriană a doborât rachete israeliene deasupra Damascului
Din 2014, a preluat componenta de planificare şi coordonare în cadrul ESRIN, fiind responsabil cu planificarea programelor de Observare a Pământului ale ESA şi pentru formularea şi implementarea unor decizii strategice la nivelul directoratului.
La numirea sa în decembrie, Aschbacher a declarat că buna dezvoltare a relaţiilor între Uniunea Europeană şi ESA, din care fac parte membri necomunitari, precum Marea Britanie, Elveţia şi Norvegia, va fi una dintre priorităţile sale.
