Fondatorul WikiLeaks Julian Assange, refugiat de şase ani în ambasada Ecuadorului la Londra, a declarat marţi că are la dispoziţie un termen de 90 de zile pentru a contesta decizia justiţiei britanice de a menţine mandatul de arestare emis pe numele său, informează Reuters.
Judecătoarea Emma Arbuthnot a decis marţi după-amiază că este în interesul public ca Assange să fie arestat şi judecat pentru încălcarea condiţiilor de eliberare pe cauţiune atunci când a intrat în ambasada Ecuadorului la Londra, în iunie 2012, pentru a evita să fie extrădat în Suedia, potrivit agerpres.
”Sunt trei luni în care se poate face apel contra deciziei Marii Britanii”, a postat Assange pe Twitter.
Citește și : Ministrul de externe olandez Halbe Zijlstra a demisionat
Justiţia britanică a respins marţi o nouă cerere de ridicare a mandatului de arestare a lui Julian Assange. Tribunalul din districtul londonez Westminster, care se ocupă de acest dosar, a estimat că menţinerea mandatului de arestare ‘nu contravine interesului public’, aşa cum susţinea apărarea lui Julian Assange în noua solicitare prezentată în instanţă.
Judecătoarea Arbuthnot a confirmat astfel dreptul autorităţilor britanice de a continua acţiunea în justiţie contra lui Assange.
Julian Assange (46 de ani) s-a refugiat în iunie 2012 la ambasada Ecuadorului la Londra pentru a evita extrădarea din Marea Britanie către Suedia. El se teme că autorităţile de la Stockholm l-ar putea preda celor americane, care vor să-l judece pentru publicarea a mii de telegrame diplomatice confidenţiale pe site-ul WikiLeaks.
Printre alţii, scandalul Assange i-a vizat pe foştii preşedinţi francezi François Hollande, Nicolas Sarkozy (2007-2012) şi Jacques Chirac (1995-2007), conform documentelor WikiLeaks publicate de cotidianul Liberation şi site-ul Mediapart.
Julian Assange a criticat, de asemenea, starea de urgenţă decretată în Franţa după atacurile teroriste comise în 13 noiembrie 2015 la Paris şi soldate cu 130 de morţi şi câteva sute de răniţi.
