Justiția din R.Moldova între depresie și reformă. Ce trebuie să se întâmple pentru a avansa pe dosarele de rezonanță
Depresia din justiția moldovenească, generată inclusiv de reforma prelungită, tergiversează rezultatele palpabile în dosarele de rezonanță, inclusiv condamnarea motivată a celor vinovați. Cu toate acestea, reforma trebuie să continue, la turații mai mari, pentru a obține finalitate în dosarele importante. De această părere este expertul în justiție de la comunitatea WatchDog, Alexandru Bot. El a menționat că orice dosar durează pentru că există anumite proceduri prevăzute de legislație, doar că acestea ar trebui revăzute.
„Vorbim despre un fond general în țară, cred că avem o depresie în justiție care este motivată inclusiv de o reformă continuă a acestui segment și, da, sigur că lucrurile se vor schimba atunci când vom avea primele condamnări rezultative, nu doar de dragul de a bifa o condamnare că s-a reușit. Atunci când condamnarea va fi una într-adevăr motivată, vom putea vorbi despre rezultate palpabile pentru justiție. Orice dosar, fie el de rezonanță, fie nu, durează din simplul motiv că sunt anumite proceduri care trebuie trecute prin anumite garanții. Trebuie asigurată persoana învinuită de comiterea unei infracțiuni. Respectiv, odată ce se consumă toate întrebările vizavi de administrarea probelor, de audierea martorilor, doar atunci poate fi livrată o sentință. Respectiv, procedurile de aceea trenează fiindcă sunt dictate de lege, astfel încât să nu spună nimeni că s-a încălcat dreptul, garanția procesuală a cuiva”, potrivit radiomoldova.md.
Citește și : Interesele comune ale Iranului şi Israelului
În același timp, Alexandru Bot a explicat că examinarea dosarelor de rezonanță durează și în alte state, doar că argumentul principal este livrarea unui rezultat vizibil și de calitate.
„Atât timp cât ele (n. red. dosarele) se întind în timp, apare depresia persoanei care a așteptat un rezultat în acest proces și nu se mai înțelege nimic. Până într-un final reformele trebuie să continue. Doar în acești parametri putem vorbi despre rezultate vizibile pentru justiția noastră, altminteri vom spune întotdeauna că justiția trenează, reformele în justiție trenează. Oriunde în lumea aceasta chestiunea de justiție este una de durată, doar pentru simplul motiv ca să livreze un rezultat vizibil, care poate fi considerat calitativ, altminteri ori de câte ori cineva va contesta o hotărâre dată în pripă, va avea câștig de cauză”.
Organele de drept din Republica Moldova examinează mai multe dosare, unele sunt în fază de urmărire penală, altele au ajuns pe masa judecătorilor, iar finalitate încă nu au. Unul dintre acestea este și dosarul finanțării ilegale a fostului Partid „Șor”, iar acuzațiile și suspiciunile legate de acest lucru par să fie confirmate de o reprezentantă a acestuia, care a depus mărturii în instanța de judecată. Conform depozițiilor martorei, participanții la protestele organizate de formațiunea condusă de oligarhul fugar Ilan Șor primeau bani. Femeia susține că în prezent este intimidată, din care cauză a cerut protecție de stat.
Reprezentanta fostului partid, scos acum aproape un an în afara legii a depus mărturii într-un dosar legat de finanțarea ilegală a formațiunii.
La ședința din 16 aprilie, ea a povestit că a început să lucreze în Partidul „Șor” în mai 2022, fiind responsabilă de câteva suburbii ale Chișinăului. Ulterior, a devenit vicepreședintă a oficiului din sectorul Râșcani al capitalei. În această calitate, organiza adunări generale ale partidului și proteste antiguvernamentale, notează Europa Liberă.
Ea a afirmat că întocmea liste cu numele celor care veneau la proteste și care primeau bani. Dacă inițial suma era de 200 de lei, onorariul pentru participare la proteste a crescut la 400. Deși nu cunoaște cine sunt finanțatorii, ea susține că în interiorul formațiunii se discuta despre faptul că banii ar proveni din Federația Rusă. Contactată de Radio Moldova pentru o reacție, deputata Marina Tauber nu a răspuns la telefon pentru a confirma sau infirma aceste acuzații.
Totodată, femeia a spus că ar fi fost intimidată de foștii colegi pentru că ar coopera cu anchetatorii, de aceea a și solicitat protecție de stat. Ea susține că a dat declarații benevol în cadrul urmăririi penale, mai notează Europa Liberă. Orice declarație trebuie suprapusă cu alte probe scrise, declară expertul WatchDog.
„Declarațiile unui martor sunt relevante ori de câte ori sunt formulate în fața instanței sub riscul de a fi tras la răspundere pentru mărturii eventual false, dar orice declarație a unei persoane trebuie suprapusă cu alte probe scrise pentru a avea un tablou complex și clar al faptului că Partidul „Șor” promova acțiuni de corupere a electoratului”, a precizat pentru Radio Moldova, Alexandru Bot.
Atunci când condamnarea va fi una într-adevăr motivată, vom putea vorbi despre rezultate palpabile pentru justiție, mai precizează Alexandru Bot.
Amintim că, în ultimii doi ani, au existat mai multe acuzații la adresa lui Ilan Șor și a partidului său că ar fi fost finanțați ilegal din Rusia, cu scopul de a perturba procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și a o readuce în sfera de influență a Kremlinului.
În octombrie 2022, Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a anunțat sancțiuni, în baza așa-numitei Legi Magnitsky, împotriva mai multor persoane și entități, inclusiv a lui Ilan Șor și a fostului partid, pentru interferență în alegeri în favoarea Federației Ruse. Ulterior, și alte state au impus sancțiuni pe numele acestora.
În iunie 2023, la sesizarea Guvernului, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Partidul „Șor”, iar parlamentul a introdus restricții electorale pentru unii reprezentanți ai acestuia. Ilan Șor a creat însă, sau a preluat câteva formațiuni politice care au participat la alegerile locale din toamna anului trecut. Candidații uneia dintre acestea – Partidul „Șansă” – au fost excluși din cursa electorală în ultima zi de campanie, formațiunea fiind acuzată de coruperea alegătorilor cu bani proveniți din Rusia.
Citește și : Maia Sandu salută decizia CC: ‘Uniți pentru Moldova Europeană vom reuși să îndeplinim obiectivul nostru comun’
În paralel, reprezentanții structurilor de forță au efectuat sute de descinderi și percheziții la membrii și sediile fostului Partid „Șor”, dar și la cele afiliate lui Ilan Șor, ridicând sume importante de bani de proveniență necunoscută. De asemenea, doi deputați care au aderat la Partidul „Renaștere”, considerat a fi afiliat lui Ilan Șor, au fost reținuți în toamna anului trecut și sunt cercetați într-un dosar de corupere politică.
Amintim că Ilan Șor, care a plecat din Republica Moldova în iunie 2019, odată cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, s-ar fi stabilit recent la Moscova, după ce a stat câțiva ani în Israel. Condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014, Ilan Șor se pronunță împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar Partidul „Renaștere” a inițiat anul trecut o campanie de colectare de semnături în favoarea aderării la Uniunea Euroasiatică, dirijată de Moscova.
