Procuratura din Geneva a anunţat luni clasarea anchetei privind activele din Elveţia ale fostului rege Juan Carlos al Spaniei, inclusiv cele 100 de milioane de dolari primiţi de acesta din partea Arabiei Saudite, informează AFP, potrivit agerpres.
După trei ani de investigaţii, procurorii au ajuns la concluzia că “transferurile nu au fost suficient documentate” şi că “nu s-a putut dovedi suficient o legătură între suma primită din Arabia Saudită şi încheierea unor contracte legate de construcţia trenului de mare viteză”.
Citește și : Coreea de Sud NU va boicota Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing
Suspecţii, inclusiv fostul suveran spaniol, vor trebui însă să achite costurile procedurii, de 200.000 de franci elveţieni (192.000 de euro).
Ancheta din Elveţia a început în 6 august 2018, pentru “spălare de bani cu circumstanţe agravante”, după apariţia unor articole de presă care arătau că Juan Carlos a încasat comisioane ilegale în cadrul unor contracte publice încheiate de firme spaniole. Exista suspiciunea că respectivele comisioane erau legate de un contract în cadrul căruia firmele din Spania urmau să participe la construcţia unui tren de mare viteză care să facă legătura între oraşele Mecca şi Medina din Arabia Saudită.
Cercetarea penală a stabilit că fostul rege a primit efectiv în 8 august 2008 suma de 100 de milioane de dolari dintr-un cont al fundaţiei LUCUM deschis la banca Mirabaud din Geneva, din partea ministerului de finanţe saudit.
Alte plăţi, totalizând aproape nouă milioane de dolari, au fost făcute către Juan Carlos şi fosta amantă a acestuia, Corinna Zu Zein-Wittgenstein: 1.895.250 de dolari cash şi cinci milioane, respectiv două milioane de dolari proveniţi din Kuweit şi Bahrein, a comunicat Parchetul din Geneva.
În iunie 2012, contul LUCUM a fost închis, iar suma de aproximativ 65 de milioane de euro rămasă a fost transferată în contul din Bahamas al unei firme cu adresa în Elveţia deţinute de Zu Zein-Wittgenstein.
Citește și : În faţa valului Omicron, UK se bazează pe doza booster
După cercetarea penală, procurorii au considerat că “recurgerea la o fundaţie, precum şi la societăţi cu adresa în Elveţia de către diferiţii protagonişti demonstra o intenţie de disimulare”. “Sumele implicate, originea activelor, absenţa unei documentaţii adecvate care să justifice transferurile, pretinsele donaţii succesive (mai întâi din partea regelui Arabiei Saudite pentru Juan Carlos I şi apoi de la acesta către Corinna Zu Zein-Wittgenstein), precum şi cronologia evenimentelor constituiau indicii împotriva învinuiţilor”.
Juan Carlos, care a avut un rol important pentru tranziţia democratică din Spania după moartea dictatorului Franco în 1975, a abdicat în 2014 în contextul unor scandaluri şi este cercetat în trei dosare penale în ţara sa. Parchetul spaniol a decis la începutul lui decembrie să prelungească ancheta cu şase luni.
