Kievul a acuzat Rusia de „crime de război” după o serie de atacuri cu drone soldate cu cel puţin doi morţi şi care au lovit un spital militar din Harkov sâmbătă seara, în timp ce încercările de a ajunge la un armistiţiu au stagnat, relatează AFP.
Un total de şase lovituri au avut loc, sâmbătă seara, în două cartiere ale oraşului de la frontiera de nord-est, al doilea cel mai populat oraş al Ucrainei înainte de invazia rusă la scară largă, a explicat un purtător de cuvânt al biroului procurorului, Dmytro Tchoubenko, într-un videoclip postat pe Telegram, informează stiripesurse.
Citește și: O adolescentă ucraineană a fost recrutată de ruşi pentru a comite un act terorist. SBU a dejucat atacul
Două persoane au murit, a precizat el.
„Clădiri rezidenţiale private au fost distruse, în timp ce clădiri de birouri, un centru medical, spaţii comerciale, garaje şi maşini au fost avariate”, a declarat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă.
Potrivit guvernatorului regional Oleg Sinegubov, cei doi morţi sunt un bărbat de 67 de ani şi o femeie de 70 de ani, în timp ce o fată de 15 ani este grav rănită.
Armata a declarat că un spital militar a fost lovit şi că „au existat victime printre militarii trataţi”, dar nu a oferit alte detalii privind bilanţul.
Kievul nu obişnuieşte să dezvăluie informaţii despre pierderile sale militare.
Armata ucraineană a acuzat Rusia de comiterea unei „crime de război” şi de „încălcarea normelor de drept umanitar internaţional”.
– Avansul rusesc –
La trei ani după asaltul declanşat de Kremlin, soldat cu zeci de mii de morţi, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a amestecat cărţile în conflict, preşedintele american rupând izolarea diplomatică impusă de Occident lui Vladimir Putin şi adoptând o parte din retorica Rusiei.
Administraţia sa face presiuni pentru o încetare rapidă a războiului, organizând discuţii indirecte cu oficiali ruşi şi ucraineni, care nu au condus însă la niciun progres concret.
Cele două părţi au fost de acord, în principiu, cu un armistiţiu în Marea Neagră, dar Moscova a pus apoi condiţii, inclusiv ridicarea sancţiunilor de către ţările occidentale, care nu par a fi acceptate pe termen scurt.
„De prea mult timp, propunerea americană pentru o încetare necondiţionată a focului a rămas pe masă fără un răspuns adecvat din partea Rusiei”, a declarat sâmbătă seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„O încetare a focului ar fi putut intra deja în vigoare dacă ar fi existat o presiune reală asupra Rusiei”, a adăugat el, mulţumind acelor ţări «care înţeleg acest lucru» şi care au sporit presiunea sancţiunilor asupra Kremlinului.
Sub presiunea SUA, Kievul a fost de acord cu o încetare necondiţionată a luptelor timp de 30 de zile, pe care Moscova a respins-o de atunci.
Rusia a fost de acord doar cu un moratoriu asupra siturilor energetice, care este mult mai limitat, dar Moscova şi Kievul se acuză reciproc de încălcarea acestuia.
Citește și: Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece
Punând încă la îndoială succesul oricăror negocieri de pace, preşedintele rus a evocat joi ideea unei „administraţii de tranziţie” pentru Ucraina, sub egida ONU, ca o condiţie prealabilă, ceea ce implică plecarea lui Volodimir Zelenski.
De asemenea, preşedintele rus a salutat faptul că forţele ruse au avut „iniţiativa strategică” pe linia frontului împotriva ucrainenilor.
Sâmbătă, armata rusă a revendicat capturarea a două sate din estul şi sudul Ucrainei, continuându-şi avansul pe linia frontului: Chtchebraki în regiunea Zaporojie (sud) şi Panteleïmonivka în regiunea Doneţk (est).
