Parlamentul israelian a început miercuri o dezbatere care în cele din urmă se va încheia cu o decizie dacă ţara trebuie sau nu să organizeze alegeri anticipate, relatează DPA, potrivit agerpres.
Knessetul va vota în a doua şi a treia lectură un proiect de lege de dizolvare a parlamentului, care a fost adoptat în primă lectură la începutul săptămânii.
Citeşte şi: Autorităţile americane au pus mâna pe ‘JAGUAR’, unul din capii cartelului Sinaloa – FOTO
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care a câştigat alegerile din 9 aprilie, încearcă să formeze o coaliţie de guvernare până astăzi la miezul nopţii, după şase săptămâni de negocieri dificile cu potenţiali parteneri.
Dacă nu reuşeşte până atunci, atunci preşedintele Reuven Rivlin în mod normal ar lăsa un alt membru al Knessetului să încerce să formeze un guvern.
Tocmai această situaţie Netanyahu încearcă să o împiedice, să lase Knessetul să aprobe moţiunea de a se dizolva şi organizarea de noi alegeri la care se aşteaptă din nou ca el să câştige.
Principalul obstacol în calea formării unui guvern este o dispută între partidul secular de dreapta al lui Avidgor Liberman şi partide religioase, centrată pe o legislaţie ce ar obliga evreii ultrareligioşi să se înroleze în armată. Mulţi elevi de seminar ultra-ortodocşi evită să servească în armată, care este obligatorie, în timp ce li se permite să-şi amâne în mod repetat serviciul.
Citeşte şi: Lupte crâncene la summitul UE pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker
Liberman, liderul partidului Yisrael Beitenu, a făcut din aprobarea unei legi de recrutare în armată o condiţie pentru ca partidul său să se alăture un guvern. Disputa cu privire la serviciul militar a continuat ani de zile între partidele seculare şi cele religioase.
Partidul lui Liberman are cinci locuri în parlament. Shas şi Partidul Unificat al Torei, două partide evreieşti ultrareligioase care deţin împreună 16 locuri în parlament, se opun vehement unui astfel de proiect de lege. Netanyahu are nevoie de toate cele trei partide pentru a forma o coaliţie.
