Într-un interviu acordat cotidianului „Magyar Nemzet” (Ungaria) pe 7 iulie 2025, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a reiterat pozițiile dure ale Kremlinului în privința războiului din Ucraina.
Lavrov cere Occidentului, prin intermediul publicației maghiare, o „reglementare politică și diplomatică” care să nu fie „un simplu armistițiu”, ci o „pace durabilă” ce ar presupune, printre altele, recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene ocupate, potrivit stiripesurse.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
„Nu avem nevoie de o pauză pe care regimul de la Kiev și patronii săi externi ar folosi-o pentru a se regrupa militar”, a declarat Lavrov, adăugând că pacea trebuie să pornească de la „eliminarea amenințărilor la adresa securității Rusiei”, în special a extinderii NATO.
Diplomatul rus a condiționat orice acord de pace de demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei, de ridicarea sancțiunilor occidentale și de recunoașterea Crimeei, Donețkului, Luhanskului, Zaporijjei și Hersonului ca părți ale Federației Ruse.
Negocieri la Istanbul și „problema copiilor”
Lavrov a confirmat că la Istanbul au avut loc două runde de negocieri ruso-ucrainene, cu mediere turcă, în lunile mai și iunie, fără condiții prealabile. El a menționat unele progrese în chestiuni umanitare, inclusiv schimburi de prizonieri și repatrierea corpurilor soldaților ucraineni.
Referindu-se la acuzațiile Kievului privind deportarea a mii de copii ucraineni în Rusia, Lavrov a respins cifrele oficiale, spunând că există o listă cu 339 de copii „care au pierdut legătura cu părinții”, și că Moscova colaborează pentru verificarea fiecărui caz.
Justificarea invaziei și acuzații de „ucrainizare forțată”
Lavrov a acuzat din nou regimul de la Kiev de „persecuții împotriva rușilor și a vorbitorilor de rusă” și a reiterat teza că invazia din 2022 a fost un răspuns inevitabil la aceste abuzuri și la refuzul Occidentului de a oferi „garanții de securitate” Rusiei. El a condamnat legislația ucraineană privind limba și educația, susținând că și alte minorități – maghiari, români, polonezi – au fost „ucrainizate forțat”.
„Naționaliștii ucraineni care au preluat puterea după 2014 au pornit pe un drum de război împotriva tot ce este rus”, a spus Lavrov. „Occidentul a transformat Ucraina într-un cap de pod militar împotriva Rusiei.”
Crimeea și regiunile anexate: „reîntoarcere în patria istorică”
Ministrul rus a insistat că utilizarea termenului „anexare” pentru teritoriile ucrainene ocupate este „inacceptabilă”, invocând dreptul la autodeterminare și rezultatele referendumurilor organizate sub ocupație rusă.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
„Oamenii care se consideră ruși și doresc să-și păstreze identitatea, limba și religia au votat pentru reîntoarcerea în Federația Rusă”, a declarat Lavrov.
El a criticat Occidentul pentru aplicarea „selectivă” a Cartei ONU, ignorând – în opinia sa – principiile privind autodeterminarea popoarelor.
Relațiile cu Ungaria: „pragmatism” și cooperare nucleară
Lavrov a lăudat atitudinea Budapestei în relația cu Moscova, în pofida presiunilor din partea NATO și UE. A menționat că proiectul de extindere a centralei nucleare de la Paks „continuă cu succes” și că livrările de hidrocarburi către Ungaria se desfășoară conform planului.
„Vedem perspective bune pentru dialogul cu Budapesta, bazat pe beneficii reciproce”, a afirmat ministrul rus.
„Invadarea Europei”: o „manipulare” occidentală
Întrebat despre temerile exprimate de oficiali occidentali privind o posibilă extindere a agresiunii ruse în Europa, Lavrov a răspuns ironic:
„Poate că cei care fac aceste afirmații știu mai multe despre planurile Rusiei decât noi.”
El a acuzat liderii occidentali că „demonizează” Rusia pentru a distrage atenția propriilor populații de la problemele interne și a sugerat că narativul agresiunii ruse este o construcție propagandistică.
