Majoritatea tratamentelor pentru anxietate și depresie se bazează pe medicație și psihoterapie, însă cercetările recente arată un interes tot mai mare pentru rolul alimentației în sănătatea mintală, evidențiind legături între microbiomul intestinal, deficiențele de anumiți micronutrienți și aceste afecțiuni.
Deși cercetătorii știu de mult timp că nutriția este importantă pentru sănătatea creierului, oamenii nu se gândesc de obicei la dietă ca la o modalitate de a-și îmbunătăți sănătatea mintală, iar medicii nu fac întotdeauna legătura dintre alimentație și sănătatea psihică, scrie Vox.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Legătura dintre mâncare și creier „este ignorată de majoritatea oamenilor”, spune Uma Naidoo, director de psihiatrie nutrițională și stil de viață la Massachusetts General Hospital și autoarea cărții din 2023 Calm Your Mind With Food.
Acest lucru se întâmplă probabil și pentru că nu există date solide din studii clinice care să arate cum influențează micronutrienții sănătatea mintală și nici cum ajută suplimentele, fiind necesare mai multe cercetări.
Legătura dintre intestin și sănătatea mintală
Intestinul, mediul în care alimentele sunt digerate, este și mediul în care sunt produși neurotransmițătorii, explică Naidoo.
El produce cea mai mare parte a serotoninei din organism, precum și o parte semnificativă a neurotransmițătorului GABA.
Medicamentele utilizate pentru a modifica nivelurile de serotonină sunt frecvent folosite în tratamentul depresiei și anxietății. Cel mai comun grup este cunoscut sub numele de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).
Este cunoscut de ani de zile faptul că inflamația intestinală și modificările microbiomului sunt asociate cu afecțiuni precum anxietatea și depresia – și posibil cu alte tulburări psihiatrice. În același timp, există un interes tot mai mare pentru modul în care anumite vitamine și minerale afectează creierul.
Pot ajuta suplimentele?
Deficiențele de micronutrienți, inclusiv magneziu, vitamine din complexul B, vitamina D, omega-3, colină și L-teanină, s-au dovedit a influența afecțiunile de sănătate mintală, însă nu este clar în ce măsură influențează suplimentarea lor sănătatea mintală.
Cercetările de până acum sunt relativ puține și cu rezultate mixte.
O analiză din 2024 a constatat că „suplimentarea cu magneziu este probabil utilă în tratamentul anxietății ușoare și al insomniei”, în special la persoanele care au deja un nivel scăzut de magneziu.
Totuși, rezultatele privind eficiența suplimentelor de magneziu în anxietate sau depresie sunt adesea inconsecvente, probabil din cauza numeroaselor forme în care aceste suplimente pot fi administrate.
De exemplu, magneziul poate fi luat sub formă de citrat de magneziu, malat de magneziu, glicinat de magneziu, oxid de magneziu, clorură de magneziu și altele.
Cât de bine poate corpul utiliza magneziul din aceste forme diferite și cât de eficient ajunge acesta la creier necesită studii mai aprofundate, spune Alexander Rawji, psihiatru în Long Island și autorul principal al lucrării. Acest lucru este valabil și pentru alți micronutrienți.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
Rawji spune că medicii ar trebui să solicite analize de sânge pacienților, mai ales dacă aceștia au multiple afecțiuni și iau medicamente care le pot influența sănătatea, și să trateze eventualele deficiențe.
El folosește suplimentele în tratamentul pacienților săi, însă ca „parte a unei abordări pe mai multe planuri”. „Dacă te aștepți ca magneziul să fie un benzodiazepin pentru anxietate, vei fi foarte dezamăgit”, precizează Rawji.
În același timp, un accent prea mare pus pe suplimente prezintă, la rândul său, riscuri. O dietă sănătoasă, echilibrată, bazată pe alimente integrale, îți va asigura, cel mai probabil, suficient din vitaminele și mineralele de care ai nevoie.
Pentru includerea mai multor micronutrienți în alimentație, Naidoo recomandă consumul de legume cu frunze verzi, nuci și leguminoase pentru magneziu. Laptele, ouăle și cerealele integrale sunt surse bune de vitamina B; ouăle, fasolea și legumele crucifere sunt bune pentru colină; peștele gras și ouăle sunt bune pentru vitamina D; iar L-teanina poate fi obținută din ceaiul verde.
