Liderii statelor din Uniunea Europeană au reuşit să ajungă vineri dimineaţă, după negocieri intense, la un acord privind migraţia care prevede ca statele blocului comunitar să instituie în mod voluntar pe teritoriul lor ‘centre controlate’ pentru migranţii salvaţi pe mare, explorând în acelaşi timp posibilitatea deschiderii de centre pentru migranţi în afara Europei, relatează AFP.
Acordul de compromis a fost obţinut în zorii zilei de vineri după mai mult de 12 ore de negocieri, în contextul în care liderii din UE s-au reunit la Bruxelles sub presiunea de a găsi o soluţie la problema migraţiei, care a fost văzută tot mai mult ca un pericol chiar pentru existenţa blocului comunitar.
Înţelegerea este un succes pentru Italia, condusă de noul premier Giuseppe Conte, care a cerut o mai mare împărţire a responsabilităţilor între ţările din UE şi a ameninţat chiar că se va opune concluziilor summitului dacă cei 28 de lideri din blocul comunitar nu ar fi ajuns la o înţelegere privind migraţia.
“Acest Consiliu European înseamnă naşterea unei Europe mai responsabile şi mai solidare. Italia nu mai este singură”, a spus şeful guvernului italian.
Guvernul populist al lui Conte a alimentat dezbaterea sensibilă din Europa privind migraţia după ce a blocat accesul în porturile sale pentru două nave de salvare cu migranţi în ultimele două săptămâni, cerând în acelaşi timp o schimbare radicală a politicii UE privind migraţia.
Conform acordului, statele din UE vor crea – numai pe bază voluntară – ‘centre controlate’ pe teritoriul lor pentru a gestiona situaţia migranţilor salvaţi pe mare.
Persoanele care se califică pentru a obţine protecţie internaţională vor fi distribuite între statele membre care se vor oferi voluntar să ia în primire migranţi.
Acest lucru va mai reduce din presiunea asupra Italiei, care procesează în prezent majoritatea covârşitoare a cazurile de migranţi salvaţi în Mediterana.
Uniunea Europeană “va explora de asemenea cât mai rapid conceptul unor platforme regionale de debarcare”, care ar fi centre pentru migranţi în afara Europei, cel mai probabil în nordul Africii.
Pentru acest lucru, UE va fi nevoită să obţină aprobarea ţărilor implicate.
Cancelarul german Angela Merkel a salutat acordul, spunând că, în ciuda numeroaselor eforturi care mai trebuie depuse pentru ca blocul comunitar să ajungă la un sistem de azil unic, este “optimistă după ziua de astăzi că putem continua cu adevărat această muncă”.
Ea se confruntă cu o presiune tot mai mare în ţară, unde ministrul de interne Horst Seehofer i-a oferit ca termen limită sfârşitul lunii iunie pentru a reduce numărul de solicitanţi de azil care intră în Germania, în caz contrar guvernul riscând să se prăbuşească.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a afirmat la rândul său că acordul îi va permite Uniunii Europene să îşi protejeze mai bine graniţele deoarece, pentru prima dată, face posibilă crearea de centre pentru migranţi în afara blocului comunitar.
“Cerem de mult timp aceste zone de protecţie, zone sigure, centre de debarcare, indiferent cum vrea să le spună fiecare, în afara Europei – iar acum această idee a prevalat”, a declarat Kurz.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat acordul, spunând că este ‘o soluţie europeană’ şi ‘fructul unei munci comune’. El a mai afirmat că înţelegerea este mai bună decât soluţiile naţionale individuale, care nu ar fi fost obţinute oricum. “Este o veste bună pentru Franţa”, a adăugat el.
Ţările din UE au convenit de asemenea să ofere un ajutor suplimentar de 500 de milioane de euro pentru a sprijini ţările africane şi de asemenea să deblocheze o a doua tranşă de trei miliarde de euro pentru Turcia în baza acordului din 2016 care a ajutat la limitarea afluxului de refugiaţi şi migranţi spre Europa.
