Lituania se retrage joi din Convenţia internaţională împotriva muniţiilor cu dispersie, invocând îngrijorări legate de securitate privind Rusia vecină, o decizie care a atras critici din partea organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, relatează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
Cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, această ţară baltică, ce s-a aflat mult timp sub ocupaţie sovietică, şi-a anunţat, de asemenea, intenţia de a se retrage dintr-un alt tratat internaţional, cel care interzice folosirea minelor antipersonal.
Vilnius afirmă că vrea să-şi consolideze astfel capacităţile de apărare ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, temându-se că ar putea fi următoarea ţintă dacă Moscova va câştiga războiul.
Citeşte şi: Droguri găsite într-o unitate militară din R. Moldova – Stiripesurse.md
Decizia Lituaniei a fost puternic criticată de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului.
Amnesty International a transmis că decizia este “dezastruoasă”, iar Human Rights Watch a numit-o “alarmantă”, ambele organizaţii avertizând că aceasta ar putea pune vieţile civililor în pericol.
Parlamentul lituanian a dat undă verde pentru a se retrage din Convenţia privind muniţiile cu dispersie în iulie anul trecut, dar Vilnius a trebuit să aştepte şase luni după ce a transmis documentele necesare la ONU pentru ca măsura să intre în vigoare.
Lituania devine astfel prima ţară care a părăsit convenţia, adoptată în 2008, şi primul stat din Uniunea Europeană care s-a retras dintr-un acord multilateral de reglementare a armelor.
Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt părţi ale convenţiei şi ambele au folosit muniţii cu dispersie.
“Rusia foloseşte toate mijloacele disponibile într-un război convenţional, iar acest lucru arată că trebuie să acţionăm pentru a asigura o descurajare şi o apărare eficiente”, a declarat pentru AFP adjunctul ministrului lituanian al apărării, Karolis Aleksa, săptămâna aceasta.
“Retragerea din convenţie ne oferă posibilitatea de a creşte eficienţa apărării noastre împotriva ţintelor pe o suprafaţă mare”, a adăugat el.
Convenţia are 112 state părţi şi alte 12 semnatare şi interzice utilizarea, transferul, producţia şi stocarea muniţiilor cu dispersie.
Bombele cu dispersie pot fi lansate din avioane sau de artilerie, dar şi explodate în aer, şi împrăştie submuniţii pe o zonă întinsă.
Numeroase ţări au renunţat la muniţiile cu dispersie pentru că reprezintă o ameninţare pe o perioadă lungă de timp, în condiţiile în care multe dintre ele nu se detonează şi în cele din urmă acţionează ca nişte mine terestre care ar putea exploda ani mai târziu.
Organizaţia neguvernamentală HI, membru fondator al Coaliţiei împotriva muniţiilor cu dispersie, a cerut Lituaniei să revină asupra deciziei.
Decizia “pregăteşte calea pentru o tendinţă periculoasă, deoarece ar putea încuraja alte ţări să-şi reconsidere angajamentele faţă de tratatele de dezarmare umanitare, mai ales într-o perioadă cu îngrijorări crescute legate de securitate”, a declarat Alma Taslidzan de la HI într-un comunicat.
