Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat luni că aşteaptă de la guvern un proiect de lege privind moartea asistată în Franţa “până la sfârşitul verii”, primind concluziile Convenţiei Cetăţeneşti care s-a pronunţat în favoarea unui “ajutor activ” pentru sfârşitul vieţii, dar în anumite condiţii, informează AFP, potrivit agerpres.
Macron doreşte crearea unui “model francez privind sfârşitul vieţii” şi a însărcinat guvernul şi parlamentul să îi decidă conţinutul, dar punând limite.
Citește și : Zelenski va efectua o vizită oficială în Polonia
Printre acestea, necesitatea de a “garanta exprimarea clară şi liberă a voinţei”, “reiterarea alegerii”, “incurabilitatea suferinţelor refractare, psihice şi fizice, chiar angajarea prognosticului vital”.
“Insistaţi ca asistenţa activă pentru moarte să nu se realizeze niciodată dintr-un motiv social, pentru a răspunde la izolarea care uneori poate culpabiliza un bolnav ce se ştie condamnat la moarte”, a adăugat Macron, care a exclus de asemenea orice ajutor pentru încetarea vieţii în cazul minorilor.
Acum este sarcina guvernului şi a parlamentarilor să realizeze în mod “transpartinic” o “operă de construcţie împreună, pe baza acestei referinţe solide care este Convenţia Cetăţenească şi în legătură cu toate părţile interesate”, a adăugat Macron, cerând un “proiect de lege până la sfârşitul verii lui 2023”.
El a anunţat “investiţii ce se impun” pentru a alimenta un “plan pe un deceniu” vizând serviciile de îngrijire paliativă, denunţate de Convenţie ca fiind insuficiente.
Era “o prioritate absolută”, a spus Claire Fourcade, preşedinta Societăţii franceze de îngrijiri paliative. “Există o voinţă politică, iar acum vom fi extrem de vigilenţi pentru a vedea cum se aplică această voinţă”, a precizat ea.
Macron a reamintit că are el însuşi “o opinie personală care poate să evolueze”, dar că, în calitate de şef al statului, are “o responsabilitate de concordie şi o dorinţă de împăcare”.
Preşedintele francez a primit în cursul dimineţii de luni 184 de membri ai Convenţiei, cetăţeni traşi la sorţi care au participat timp de trei luni la dezbateri intense pe acest subiect.
Într-un raport validat duminică, participanţii la Convenţie au răspuns cu “da” în proporţie de trei sferturi la ideea de a oferi un ajutor “activ pentru a muri”, mai concret pentru sinuciderea asistată sau eutanasie, însă cu restricţii importante.
Citește și : Rusia dă vina pe Navalnîi şi Ucraina pentru asasinarea lui Tatarski: ‘Este un atentat terorist!’
Legislaţia actuală, stabilită prin Legea Claeys-Leonetti din 2016, le permite îngrijitorilor să pună sub sedare ireversibilă pacienţi care sunt în apropierea morţii şi ale căror suferinţe sunt intolerabile.
Însă ea nu autoriza sinuciderea asistată (adică posibilitatea ca pacientul să-şi administreze el însuşi produsul letal) sau eutanasia (printr-o injecţie făcută de îngrijitor).
