Preşedintele francez Emmanuel Macron a decis să faciliteze accesul la arhive clasificate de peste 50 de ani, inclusiv la cele asupra războiului din Algeria, după cum a preconizat raportul istoricului Benjamin Stora, informează marţi AFP, potrivit agerpres.
Şeful statului francez “a luat decizia de a le permite serviciilor de arhivă să înceapă de mâine (miercuri) declasificări de documente aflate sub incidenţa secretului de apărare naţională (…), până la dosare din anul 1970 inclusiv”, a anunţat Preşedinţia franceză într-un comunicat.
Citeşte şi: Joe Biden LIMITEAZĂ atacurile cu drone
“Această decizie va fi de natură să scurteze în mod sensibil perioadele de aşteptare legate de procedura de declasificare, fiind vorba în special de documente legate de războiul din Algeria”, potrivit textului.
Anunţul intervine la o săptămână după recunoaşterea de către preşedintele Macron, “în numele Franţei”, că avocatul şi liderul naţionalist Ali Boumendjel a fost “torturat şi asasinat” de armata franceză în timpul războiului din Algeria, în 1957.
Aceste gesturi de aplanare sunt recomandate în raportul înmânat preşedintelui francez, pe 20 ianuarie, de către istoricul Benjamin Stora, în scopul “reconcilierii memoriei” şi “pentru a privi Istoria în faţă”.
Decizia asupra arhivelor “demonstrează că ne mişcăm foarte repede”, subliniază Palatul Elysee.
Însă anvergura ei depăşeşte cadrul istoriei Algeriei, iar Macron “a auzit cererile comunităţii universitare”, care se plânge de dificultăţile accesului la arhive clasificate de peste 50 de ani, din cauza aplicării scrupuloase a unei circulare privind protecţia secretului de apărare naţională.
“Guvernul a angajat o activitate legislativă de ajustare a punctului de coerenţă între codul patrimoniului şi codul penal”, pentru “a întări comunicabilitatea, fără a compromite securitatea şi apărarea naţionale”, cu obiectivul de a ajunge la un nou dispozitiv “înainte de vara lui 2021”, precizează Palatul Elysee.
Citeşte şi: Un miliardar israelian reintră pe lista neagră a americanilor
Salutând recentele decizii luate de Macron, autorităţile algeriene cer de ani de zile deschiderea arhivelor coloniale, precum şi o reglementare a problemei “dispăruţilor” din timpul Războiului de Independenţă – mai mult de 2.200 de persoane, potrivit Algerului – şi celei a testelor nucleare franceze din Sahara algeriană.
“Gesturile simbolice nu pot avea anvergură decât dacă sunt susţinute de mobilizări ale cetăţenilor asupra fiecărei probleme: arhivele, testele nucleare, persoanele dispărute”, a subliniat la începutul lui martie Benjamin Stora, într-un interviu acordat cotidianului francofon El Watan.
