Mai mulţi parlamentari germani au cerut revizuirea măsurilor de securitate în Bundestag, după raidurile desfăşurate săptămâna aceasta de autorităţi pe plan naţional împotriva unei grupări de extremă dreapta bănuite că urmărea răsturnarea guvernului, relatează vineri dpa şi Reuters, potrivit agerpres.
Între cei 23 de suspecţi reţinuţi s-a numărat şi o fost deputată a formaţiunii de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania), judecătoarea berlineză Birgit Malsack-Winkemann.
Citește și : Armata poloneză are în vedere să convoace circa 200.000 de civili pentru instrucţie militară
Deputatul Verzilor Konstantin von Notz, preşedintele comisiei parlamentare pentru serviciile de informaţii, a subliniat că nu au fost făcute aranjamente de securitate în ce priveşte alegerea în parlament a “duşmanilor Constituţiei”.
“Trebuie să îmbunătăţim conceptul de protecţie pentru Bundestag fără a sabota activitatea zilnică a deputaţilor democraţi”, a declarat deputatul ecologist pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland.
Deputatul social-democrat Sebastian Hartmann a afirmat la rândul său, citat vineri de publicaţiile din grupul media Funke, că măsurile de securitate pentru Bundestag trebuie revizuite, ca urmare a arestării fostei parlamentare AfD. “Personal, mă simt în siguranţă, dar încrederea mea nu este nemărginită”, a spus Hartmann.
“Vom examina cu grijă în ce priveşte Bundestagul ce măsuri de securitate trebuie adaptate şi vom aborda problema în toate organele de decizie”, a declarat la rândul ei pentru Funke vicepreşedinta Bundestag Katrin Göring-Eckardt, atenţionând asupra faptului că judecătoarea reţinută în recentele raiduri face parte din AfD.
Cei arestaţi în raidurile de miercuri sunt bănuiţi că fac parte dintr-un grup afiliat mişcării Cetăţenii Reich-ului, care ar avea în total circa 21.000 de adepţi, conform estimărilor serviciilor de informaţii. Aceştia nu acceptă legitimitatea statului german, refuză frecvent plata impozitelor şi acumulează arme ilegale, având ca obiectiv răsturnarea ordinii de drept şi fără a exclude recurgerea la violenţă în acest scop.
Potrivit anchetatorilor, grupul plănuia instalarea în fruntea statului a unui anume Heinrich XIII, descendent al unei familii aristocrate, şi s-au găsit dovezi că unii dintre membrii lui plănuiau un asalt asupra parlamentului german.
Citește și : Papa Francisc a început să plângă când a menţionat suferinţa ucrainenilor, în timpul unei rugăciuni
În ce o priveşte, AfD, care ocupă în prezent 79 de fotolii în Bundestag, a condamnat eforturile grupării de extremă dreapta şi şi-a exprimat încrederea în capacitatea autorităţilor de a clarifica rapid situaţia.
Cancelarul Olaf Scholz a apreciat la rândul său joi că este “foarte grav” că un fost membru al legislativului ar fi putut fi implicat într-un astfel de complot, dar a subliniat că posibilele consecinţe ţin acum de “deciziile autonome ale autorităţilor de protecţie a ordinii constituţionale de la nivel federal şi de land, fiecare analizând situaţia pe bază legală”.
