Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a trimis în Parlament un proiect de lege care va face posibilă punerea în practică a mecanismului de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupţie, informează IPN şi Radio Europa Liberă, potrivit agerpres.
“Legea actuală conţine un obstacol care îngreunează procedura de confiscare a bunurilor celor care s-au îmbogăţit ilicit şi le dă posibilitate să-şi păstreze averile. De facto, aceştia rămân în posesia averilor prin transferul lor către persoane terţe. Proiectul de lege propus Parlamentului vine să elimine această lacună”, a scris Maia Sandu marţi pe pagina sa de Facebook.
Citeşte şi: Membrana coronavirusului SARS-CoV-2 poate fi dezintegrată prin folosirea apei de gură (studiu) – Black News
Potrivit preşedintei Republicii Moldova, eforturile de îmbunătăţire a normelor legislative pentru a combate corupţia vor continua. “Vor continua şi eforturile de reformare a justiţiei, pentru ca normele legale să fie aplicate în raport cu toţi, fără excepţie”, a mai spus Maia Sandu, citată de agenţia IPN.
În altă ordine de idei, Radio Chişinău a anunţat miercuri dimineaţa că procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova, în colaborare cu ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ai Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, au descins la mai multe adrese ale unor foşti parlamentari.
Percheziţiile sunt efectuate în cadrul investigării faptelor de îmbogăţire ilicită a 13 foşti deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, fiind vizate 47 de bunuri imobile şi 13 autoturisme.
Citeşte şi: China FURĂ startul în cursa înarmărilor metaverse – Black News
Cazurile de îmbogăţire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupţie în dosarul privind coruperea unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracţiunii parlamentare din care aceştia făceau parte.
Conform rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cheltuielile foştilor deputaţi cercetaţi depăşesc veniturile legale ale acestora, în unele cazuri cu 350.000 lei (circa 17.500 de euro), iar în alte cazuri această diferenţă atinge valoarea de circa 4,6 milioane de lei (circa 230.000 de euro).
