Decizia de a lansa sau nu procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene – articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu – ori de a iniţia un nou dialog este o prerogativă a Comisiei Europene, a declarat marţi noul premier polonez Mateusz Morawiecki, citat de agenţia de presă PAP.
Comisia Europeană va avea miercuri o dezbatere referitoare la recentele reforme privind justiţia din Polonia, care au fost contestate pentru faptul că limitează independenţa judecătorilor, potrivit agerpres .
La finalul dezbaterii, executivul comunitar va decide dacă va lansa procedura de activare a articolului 7 al Tratatului UE contra Poloniei.
Procedura este lansată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
”Este prerogativa CE să decidă dacă lansează sau nu procedura ori dacă iniţiază un nou dialog”, a spus Morawiecki într-o conferinţă de presă. El a subliniat că i-a propus ‘un dialog şi o dezbatere’ preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
În urmă cu zece zile, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene.
Partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator), aflat la guvernare şi majoritar în cele două camere ale legislativului de la Varşovia, justifică aceste reforme, combătute vehement de opoziţie, prin nevoia de a se pune capăt unei ‘caste’ a magistraţilor, consideraţi de PiS moştenitori ai regimului comunist şi având în rândurile lor mulţi corupţi.
Proiectele legislative se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale.
Duda criticase rolul important pe care forma iniţială a celor două legi îl acorda ministrului justiţiei, care în Polonia este şi procuror general.
Legea privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a membrilor ei de la 70 de ani la 65 de ani. Totuşi, preşedintele ţării va putea alege judecători autorizaţi să-şi continue activitatea până la vârsta de 70 de ani. Această dispoziţie este contestată, întrucât conservatorii estimează că ea impune pensionarea actualei preşedinte a Curţii Supreme, deşi conform Constituţiei ea trebuie să rămână în funcţie pentru un mandat de şase ani, ceea ce înseamnă până la finalul lui 2020.
Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o ameninţare pentru statul de drept.
