China construiește în Himalaya ceea ce ar putea deveni cel mai puternic sistem hidroenergetic din lume, un proiect estimat la 168 de miliarde de dolari, capabil să producă mai multă electricitate decât orice altă hidrocentrală existentă.
Amplasat pe cursul inferior al fluviului Yarlung Zangpo, în Tibet, proiectul este prezentat de Beijing drept un pas major spre energia curată și independența energetică, dar ridică îngrijorări serioase legate de mediu, siguranță și securitate regională, arată o amplă analiză CNN.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Deși autoritățile chineze susțin că proiectul este sigur și transparent, detaliile tehnice cunoscute rămân limitate, iar experții avertizează că amploarea și localizarea lui îl fac „cel mai riscant și potențial cel mai periculos” sistem de baraje construit vreodată.
Un colos energetic în „turnul de apă al Asiei”
Proiectul valorifică o diferenţă de nivel de aproximativ 2.000 de metri, pe o distanță de circa 50 de kilometri, acolo unde fluviul face o buclă spectaculoasă – cunoscută drept „Marea Curbură”. Potențialul energetic anual este estimat la 300 de miliarde de kilowați-oră, de aproape trei ori mai mult decât producția Barajului celor Trei Defileuri.
Potrivit CNN, planurile sugerează un sistem complex de baraje, rezervoare și centrale subterane, conectate prin tuneluri săpate în munți, pe o lungime totală de până la 150 de kilometri. „Acesta este cel mai sofisticat și inovator sistem de baraje pe care l-a văzut vreodată planeta”, a declarat Brian Eyler, director al programului pentru energie și apă al think-tank-ului Stimson Center. „Este și cel mai riscant și potențial cel mai periculos”.
Siguranță versus seism și climă extremă
Zona este una dintre cele mai active seismic din lume, iar munții continuă să crească cu câţiva milimetri pe an. Alunecările de teren, viiturile și revărsările lacurilor glaciare – accentuate de schimbările climatice – reprezintă riscuri majore pentru infrastructură și pentru populațiile din aval.
„Provocarea va fi să construiești un sistem care să poată reduce sau evita riscurile de siguranță”, avertizează Eyler. „Sistemul este foarte complicat, cu mult beton turnat pentru mai multe baraje și tuneluri care taie munți activi seismic”.
Ecosisteme rare și comunități mutate
Proiectul traversează şi una dintre cele mai bine conservate regiuni din China, o rezervație naturală de importanță națională, cu păduri vechi de sute de ani și specii rare, precum tigrii bengalezi, leoparzii pătaţi sau panda roșii. „Marea Curbură a Yarlung Zangpo este unul dintre cele mai extraordinare fenomene geologice și ecologice de pe planetă”, spune istoricul Ruth Gamble.
Autoritățile chineze recunosc că proiectul va implica relocarea comunităților locale, inclusiv a unor grupuri indigene precum Monpa și Lhoba. Imagini și postări analizate de CNN arată mutarea satelor și pregătiri logistice ample.
„Bombă cu apă” pentru India și Bangladesh?
În aval, fluviul devine Brahmaputra, vital pentru zeci de milioane de oameni din India și Bangladesh. Oficiali indieni au avertizat că proiectul ar putea fi folosit ca o „bombă cu apă”, prin eliberări sau rețineri bruște de apă. „China nu poate fi de încredere. Nimeni nu știe ce vor face și când”, a declarat șeful guvernului statului indian Arunachal Pradesh.
Beijingul respinge acuzațiile și afirmă că proiectul „a trecut prin decenii de cercetări aprofundate” și că „au fost implementate măsuri riguroase de siguranță și protecție ecologică”, susținând că nu va afecta zonele din aval.
Energie verde sau instrument strategic?
Dincolo de energie și climă, experții văd și o miză strategică. „Dacă legi punctele dezvoltării infrastructurii chineze în Himalaya, mai ales în zonele de graniță cu India, ele sunt plasate strategic”, spune Rishi Gupta, de la Asia Society Policy Institute.
Proiectul consolidează controlul Chinei asupra Tibetului și a unei regiuni sensibile din punct de vedere geopolitic.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
În lipsa unor informații complete, evaluarea impactului rămâne dificilă. „Cu ceea ce știm acum, este aproape imposibil să înțelegem sau să evaluăm impactul posibil al proiectului”, a declarat Rafael Jan Pablo Schmitt, expert în hidroenergie la Universitatea California–Santa Barbara.
Cert este că mega-proiectul din Himalaya arată atât ambiția tehnologică a Chinei, cât și riscurile pe care este dispusă să și le asume, cu consecințe potențial globale.
