Miniştrii Transporturilor din Cehia, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Ungaria şi Slovacia au discutat luni schimbările propuse la normele de poluare pentru autovehicule, cunoscute sub denumirea Euro 7, pe fondul unei dispute cu privire la strategia blocului comunitar de tranziţie la vehiculele electrice, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Normele propuse Euro 7 vor înăspri limitele privind poluanţii care afectează sănătatea, inclusiv oxizii de azot. UE susţine că beneficiile asupra sănătăţii vor depăşi cu mult costurile.
Citeşte şi: O notă dezvăluie ordinele primite de soldaţii ruşi în Ucraina: ‘Unele puncte sunt surprinzătoare’
Dar ţările, inclusiv Cehia, se opun acestor reglementări, susţinând că sunt o povară pentru industria auto. Majoritatea au sectoare auto puternice.
Un oficial UE a declarat că miniştrii au discutat despre termenele limită “nerealiste” ale reglementării.
“În privinţa normelor Euro 7, facem eforturi pentru ca să poată fi realizate acele condiţii care sunt într-adevăr realiste”, a declarat luni ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka, după reuniunea de la Strasbourg.
Ţările UE au rezerve în privinţa perioadei scurte pentru adoptarea normelor, care ar urma să se aplice de la mijlocul lui 2025 pentru maşini. Statele au propus o perioadă de patru ani pentru intrarea în vigoare a normelor, alături de unele modificări tehnice, pentru ca industria auto să aibă mai mult timp să se pregătească şi să îmbunătăţească măsurile tehnologice, a informat Cehia.
“Dacă suntem într-adevăr serioşi în legătură cu reducerea emisiilor în Europa, cred că trebuie să adoptăm măsuri tehnologice realiste”, a declarat Kupka.
De asemenea, statele au discutat despre termenul limită din 2035 pentru retragerea maşinilor care emit dioxid de carbon, reglementări care vor face imposibilă vânzarea de maşini noi cu motoare pe combustie după 2035.
Principala politică a blocului comunitar destinată să accelereze tranziţia Europei la vehiculele electrice a fost pusă deja pe pauză, după ce Germania şi-a exprimat, în ultimul moment, opoziţia faţă de această iniţiativă.
UE susţine că implementarea reglementării în 2035 este crucială, deoarece durata medie de viaţă a noilor maşini este de 15 ani, deci intrarea în vigoare mai târziu a interdicţiei ar face imposibil obiectivul UE de a ajunge la emisii nete zero până în 2050, în condiţiile în care sectorul transporturilor este responsabil pentru aproximativ un sfert din emisiile din UE.
O parte din industria auto a UE face lobby pentru relaxarea reglementărilor. Directorul general al Porsche, Oliver Blume, a declarat luni că în opinia sa Berlinul “are o poziţie adecvată”, încercând să se asigure că pot fi utilizaţi combustibilii sintetici la noile maşini cu motoare pe combustie după 2035.
În 2022, Comisia Europeană şi-a prezentat propunerile cu privire la noile norme de poluare pentru autovehicule, cunoscute sub denumirea Euro 7, care ar urma să intre în vigoare începând din 2025.
Bruxelles ar dori în special ca testele referitoare la emisiile poluante ale vehiculelor să fie mai conforme cu condiţiile reale de trafic şi de asemenea să impună limite cu privire la emisiile de particule provocate de uzura frânelor şi pneurilor, în ideea de a reduce cu 35% emisiile de oxizi de azot ale autoturismelor şi utilitarelor uşoare comparativ cu normele precedente Euro 6.
Citeşte şi: Justiţia ucraineană l-a suspendat din nou pe preşedintele Federaţiei naţionale de fotbal – Black News
“În forma actuală, normele de poluare Euro 7 pun în pericol industria auto din întreaga Europă. În acelaşi timp, ele reprezintă un risc pentru locurile de muncă”, a declarat luni ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka.
Propunerea Bruxelles-ului privind înăsprirea normelor de poluare ale automobilelor este respinsă în mod vehement de producătorii auto, care vor o normă minimală pentru acest tip de motoare cu combustie care ar urma să dispară de pe piaţă în 2035. Potrivit producătorilor, normele Euro 7 propuse de Executivul comunitar ar duce la majorarea semnificativă a preţului autovehiculelor, cu riscul de a afecta şi mai mult o piaţă auto europeană care se află deja într-o situaţie dificilă.
