Mitropolia Moldovei: Nu există motive canonice pentru ca pe teritoriul Moldovei să existe două Biserici Ortodoxe
Pe site-ul Mitropoliei Moldovei a fost publicată analiză despre istoria existenței acesteia și legăturile cu biserica rusă. Tratatul este denumit drept „analiză juridică” și este semnat de „biroul de presă al Episcopiei de Ungheni și Nisporeni”. Documentarea începe cu secolul XIX și încearcă să demonstreze că este Mitropolia Moldovei ar fi „Biserica Ortodoxă din spațiul Republicii Moldova”, iar Mitropolia Basarabiei – o structură religioasă „necanonică”, cu „acțiune prozelită, de tip sectar” și că nu există motive canonice pentru ca pe teritoriul Moldovei să existe două Biserici Ortodoxe.
Încă de la început, autorii tratatului explică contextul prin faptul „continuării în mod agresiv a acțiunii prozelite (păgâne – n. r.) a structurii religioase întemeiate de Patriarhia Română sub numele de „Mitropolia Basarabiei””. Analiza publicată începe cu cinci argumente în susținerea afirmației că Mitropolia Chișinăului este Biserica Ortodoxă canonică din actualul spațiu al țării noastre, ceea ce ar demonstra că Mitropolia Basarabiei este „necanonică”, potrivit newsmaker.md.
Citește și: Noua bombă teleghidată a Rusiei provoacă distrugeri şi victime grele pe frontul ucrainean (CNN)
Printre argumentele invocate se numără faptul că, după ce a primit teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru de la Imperiul Otoman, Imperiul Țarist a înființat aici, în 1813, Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului (actuala Mitropolie a Chișinăului și Întregii Moldove), pentru că, din punct de vedere canonic, „organizarea bisericească trebuie să o urmeze pe cea a statelor”.
„Cum Moldova dintre Prut și Nistru a intrat în componența Imperiului Țarist, era firesc ca Patriarhia Bisericii Ortodoxe din acest imperiu să își organizeze la Chișinău o eparhie pentru noii cetățeni ortodocși ai Imperiului, deoarece, așa cum edictează ultima teză din canonul 8 de la sinodul I ecumenic, în aceeași țară nu pot exista două Biserici Ortodoxe. (…) Nimeni nu neagă faptul că pentru locuitorii acestei provincii au fost ani grei, cu suferințe, cu abuzuri, cu încercări de deznaționalizare, dar toate aceste aspecte, foarte importante în studierea istoriei, trecutului, identității naționale a poporului din acest spațiu, nu pot influența cu nimic canonicitatea Bisericii create aici în 1813, deoarece Biserica trebuie să se ridice mereu deasupra suferințelor unei epoci anume, pentru a-și păstra caracterul sobornicesc cu care a trecut prin istorie”, se arată în analiză.
Mai mult, se invocă faptul că, după Marea Unire din 1918, Biserica Ortodoxă Română nu a desființat Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului și, astfel, ar fi recunoscut-o „legitimă așa cum a înființat-o țarul Alexandru I în 1813”. „Altminteri, ar fi desființat-o și ar fi reintegrat teritoriul său canonic în Mitropolia Moldovei de la Iași. În schimb, în 1927, Arhiepiscopia a fost ridicată la rangul de Mitropolie a Basarabiei, mitropolie distinctă de Mitropolia Moldovei de la Iași din care fusese luat teritoriul canonic în 1812”, se menționează în text.
Autorii au adăugat că, după ocupația sovietică din 1940, Mitropolia Basarabiei a fost redenumită în Mitropolia Chișinăului și a revenit, din nou, sub sfera de influență a Patriarhiei Ruse până la proclamarea independenței Republicii Moldova, în 1991. În analiză se indică faptul că, după proclamarea independenței țării noastre, autoritățile bisericești ar fi trebuit „să inițieze un dialog” cu Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove pentru a examina posibilitatea revenirii în componența Patriarhiei Române.
„În cazul unei respingeri a acestei propuneri de către poporul din Moldova, Mitropolia Chișinăului și/sau Patriarhia Rusă, soluția canonică era să se aștepte un moment favorabil sau să se considere că aceasta este voința poporului și clerului din Republica Moldova de a trăi într-o Biserică locală distinctă și să se construiască relații bisericești frățești, pornind de la realitatea apartenenței celor ce locuiesc în cele două țări vecine și surori la două Biserici Ortodoxe locale diferite. Din păcate, s-a optat pentru crearea, în 1992, a unei structuri religioase care să poarte numele vechii mitropolii, denumite în 1927 Mitropolia Basarabiei, și să se treacă la o acțiune prozelită, de tip sectar, de destructurare a Bisericii canonice din Republica Moldova”, au spus autorii.
În final, autorii menționează că „nu există niciun motiv canonic pentru care, pe teritoriul Republicii Moldova, să existe două Biserici Ortodoxe”.
Analiza a fost publicată în contextul în care preoții continuă să părăsească Mitropolia Moldovei și să se alăture Mitropoliei Basarabiei. NewsMaker a povestit anterior despre confruntarea dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, „exodul” preoților și posibile scenarii de viitor.
Citește și: Viktor Orban: Numele păcii este Donald Trump
Mitropolitul Moldovei, Vladimir, i-a trimit o scrisoare, la începutul lunii martie, patriarhului României, Daniel, chemându-l să mijlocească dialogul cu Mitropolia Basarabiei, dar, în același timp, acuzându-l că-i corupe clericii, relatează Radio Europa Liberă.
Anul trecut, Mitropolitul Vladimir i s-a plâns într-o scrisoare și ierarhului său, Patriarhului rus Kirill, că, din cauza războiului din Ucraina, Mitropolia Moldovei suferă o criză de imagine în R. Moldova, fiind asociată cu „lumea rusă”, și pierde clerici și enoriași în favoarea Mitropoliei Basarabiei, care i-ar atrage cu salarii de 800 – 900 de euro și garanții sociale.
