Un mormânt colectiv vechi de aproximativ 3.000 de ani, descoperit pe teritoriul Serbiei, conține rămășițele unor femei și copii și ar putea indica faptul că aceștia au fost ținte ale unui măcel organizat.
Groapa funerară, datată în secolul al IX-lea î.Hr., adăpostește 77 de indivizi. Peste 60% erau copii, iar mai mult de 70% erau de sex feminin, o proporție neobișnuit de ridicată, potrivit unui studiu publicat, luni, în revista Nature Human Behaviour, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Potrivit ScienceNews, cu un diametru de puțin sub trei metri și o adâncime de doar jumătate de metru, mormântul a fost descoperit în urmă cu peste 50 de ani de arheologi iugoslavi. Rămășițele sunt păstrate în prezent la Muzeul Voivodinei, în orașul sârb Novi Sad, și au fost analizate abia recent prin metode moderne.
Analiza a identificat și rămășițele a aproximativ 20 de bărbați și băieți, însă, potrivit arheologului Barry Molloy, de la University College Dublin, „nu este o diferență întâmplătoare”. „Este clar că s-a făcut o selecție în privința celor uciși”.
În mod obișnuit, mormintele colective rezultate în urma unor ucideri nediscriminatorii conțin un număr aproximativ egal de bărbați și femei, iar în masacrele din timpul războaielor predomină bărbații. Femeile tinere și copiii lipsesc adesea din execuțiile prizonierilor, fiind, cel mai probabil, luați ca sclavi.
Molloy și colegii săi au realizat analize ADN, au determinat sexul indivizilor prin examinarea proteinelor din smalțul dentar și au studiat morfologia oaselor, printre alte evaluări.
Ei sugerează că masacrul reflectă o confruntare între grupuri culturale diferite care încercau să controleze zona — una dintre numeroasele episoade de violență apărute după introducerea agriculturii în Europa, în urmă cu 8.000–9.000 de ani.
Studii arheologice anterioare indică faptul că violențele au evoluat de la raiduri ocazionale la conflicte organizate, pe măsură ce metodele de luptă s-au dezvoltat, atingând un punct culminant în perioada timpurie a Epocii Fierului, odată cu masacrul de la Gomolava, sit arheologic aflat în apropierea satului sârb Hrtkovci.
Cercetări anterioare au arătat că persoanele îngropate la Gomolava aparțineau unei comunități agricole semi-sedentare. Potrivit cercetătorilor, studiile etnologice și indiciile că victimele au fost ucise prin lovituri aplicate din șa sugerează că acestea au fost atacate și masacrate de păstori semi-nomazi dintr-o altă cultură. Alte dovezi arată că două ramuri ale unei alte culturi agricole s-au stabilit în apropiere, dar la o distanță mai mare.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
La Gomolava, „pare că avem un grup care dorea să controleze peisajul și să îl exploateze agricol, și un alt grup care voia să se deplaseze prin zonă și să o mențină deschisă”, afirmă Molloy. „În esență, au intrat în conflict pentru proprietatea asupra pământului”.
Proporția ridicată de femei și copii uciși ar putea indica faptul că aceștia aveau un statut important în comunitatea agricolă și, tocmai de aceea, au fost vizați. „Gomolava era un punct de tensiune între moduri diferite de utilizare a terenului”, mai spune el.
