Un pahar de vin e potrivit lângă o cină delicioasă, credem noi. Problema este că propriul creier nu vrea alcool și în niciun caz, când vine noaptea.
Pentru că un singur pahar de vin, băut seara, deranjează arhitectura somnului. Din păcate, afectează inclusiv apărarea imunitară, informează stiripesurse.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
Conf. univ. dr. Ioana Mîndruță, medic primar neurolog epileptolog: „Nu ar trebui să bem alcool înainte de somn. Ultimul moment al zilei în care am putea să bem alcool ar fi dimineața. Nu e o glumă. Un pahar de vin seara, tradiționalul pahar de vin, la culcare, grăbește adormirea, dar apoi impactează toată această arhitectură a somnului într-un mod nefericit.”
Arhitectura somnului aceasta este denumirea stadiilor de somn care refac creierul. Aceste stadii trebuie parcurse corect noapte de noapte ca să ne trezim odihniți. În timp ce dormim, trecem prin trei stadii de somn. Acum este stimulat sistemul imunitar. Aceste etape sunt urmate de somnul REM, în care visăm.
Arhitectura somnului e distrusă de alcool seara, dar și de mese târzii. Acestea creează așa-numitele vârfuri de insulină, care nu lasă creierul să doarmă corect.
Conf. univ. dr. Ioana Mîndruță, medic primar neurolog epileptolog: „Te duci la cardiolog pentru bătăi anormale ale inimii, foarte rar doctorul întreabă de somn. Dar trebuie să fie o întrebare obligatorie în orice situație: „Și somnul cum este?” Mulți întreabă – „Dar ce legătură are?” Are legătură cu tot ce ni se întâmplă.”
Memoria de durată se formează în somn. Arhivăm informațiile învățate în somn, dacă acesta e bun. Respirația în somn nu e normală? Distruge tot organismul în lipsa tratamentului.
Sunt bucuros! Conexiunea electrică dintre neuroni ne face să ne simțim bucuroși. Emoțiile, gândurile și amintirile sunt impulsuri electrice. Creierul funcționează la propriu pe curent electric.
Citește și: Fructele moldovenești sunt tot mai apreciate pe piața UE
Dr. Irina Oane, medic specialist neurolog: „Nu funcționăm doar pe curent electric, ci și chimic. Am putea să vedem creierul ca o casă cu mai multe camere, fiecare cameră e specializată – în baie facem duș. Există zone specializate cu care vedem, auzim. Într-o casă există zone de comunicare cum e livingul. Așa e și în creier.”
Impulsurile electrice sunt verificate prin investigația numită EEG, esențială pentru epilepsie, boală care arată tocmai turbulențele electrice din creier. Aceeași investigație, făcută în somn, arată dacă vă mișcați, când ar trebui să visați. Se întâmplă – vorbim din păcate despre demență, la început.
Conf. univ. dr. Ioana Mîndruță, medic primar neurolog epileptolog: „Dacă descoperim în stadiul de somn în care ar trebui să visăm o activitate motorie, care pune în acțiune visul, acest comportament anormal în stadiul REM e considerat acum boala degenerativă incipientă”.
