Pereţi de nisip în Manhattan şi Brooklyn, dune înalte pe plajele cele mai expuse, şantiere vaste în studiu: New York doreşte să fie un model de anticipare în faţa creşterii apelor, dar lucrările progresează încet şi factura se anunţă astronomică, relatează sâmbătă AFP, potrivit agerpres.
De la uraganul Sandy, pe 29 octombrie 2012, care a lăsat 44 de oameni morţi şi daune în valoare de 19 miliarde de dolari, newyorkezii nu mai se îndoiesc de schimbările climatice.
Citește și : Malta a preluat o parte a migranţilor salvaţi de nava Ocean Viking
Într-un oraş atât de dens încât nimeni nu îşi imaginează evacuarea cartierelor de pe coastă, cele mai expuse, municipalitatea a făcut o prioritate din fortificarea celor 850 de kilometri de coastă. Şi a anunţat o serie de măsuri pentru a se proteja de ape – care ar putea să crească cu 1,80 m până în 2100 – şi de furtunile deja anunţate.
În Rockaways (sud-est) în apropiere de aeroportul J.F. Kennedy, şi în Staten Island (sud), două cartiere lovite cu tărie de Sandy, au fost ridicate 15 kilometri de dune şi milioane de tone de nisip deversate pentru a consolida plajele.
Au fost cheltuite câteva miliarde de dolari pentru protejarea reţelei electrice şi a metroului, esenţiale circulaţiei celor 8,5 milioane de newyorkezi.
Ziduri din containere de nisip special concepute împotriva inundaţiilor au apărut în mai multe cartiere, inclusiv Brooklyn sau Manhattan, în apropiere de Wall Street: o măsură temporară de protecţie, pentru cinci ani, în aşteptarea unor fortificaţii de lungă durată pentru a proteja inima istorică şi financiară a New Yorkului.
Conform proiecţiilor oficiale, 37% din clădirile din Manhattan vor fi expuse unor furtuni până în 2050, iar 20% din străzi ar putea fi inundate zilnic până în 2100.
Cele mai ambiţioase proiecte nu au început: se aşteaptă ca primăria să lanseze în 2020 lucrări de peste trei ani pentru înălţarea marelui parc de-a lungul East River la sud de Manhattan.
Primarul democrat Bill de Blasio a prezentat în martie un plan pentru protejarea zonei sudice a Manhattanului, unde sunt concentrate 10% din locurile de muncă ale oraşului. Dar această lucrare ar dura ani şi ar costa până la 10 miliarde de dolari, finanţarea fiind incertă.
Alte proiecte majore pe care autorităţile le au în vedere pentru a proteja întreaga regiune New York, mai mult sau mai puţin costisitoare, au avantaje şi dezavantaje. Iar până la implementarea lor, “la şapte ani după Sandy, săculeţii de nisip sunt încă principalul mod de apărare împotriva furtunilor majore”, deplânge Justin Brannan, ales municipal al cartierelor expuse din Brooklyn.
“Există un decalaj imens între ceea ce a putut să facă New Yorkul şi ceea ce trebuie făcut”, spune Roland Lewis, preşedintele ONG Waterfront Alliance, care este activ în toate problemele de coastă din New York. “Suntem unul dintre marile oraşe ale lumii, suntem foarte bogaţi şi totuşi nu suntem în stare să ne protejăm de noua realitate” climatică.
Citește și : Mii de oameni s-au mobilizat pentru Ziua Mondială a Curăţeniei
La fel ca mulţi oficiali din New York, Lewis deplânge ”un vid imens” din partea federală: nu numai că guvernul climato-sceptic al lui Donald Trump nu ajută financiar oraşul, dar ”acţionează activ în contra-sens”, spune el, eliminând anumite legi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în SUA.
În ciuda tuturor acestor obstacole şi a riscului de apariţie a unui nou uragan înainte de finalizarea fortificaţiilor, Steve Cohen de la Universitatea Columbia rămâne calm.
“Desigur, oamenii ar prefera ca lucrurile să meargă mai repede”, spune el. “Dar ceea ce pare a fi întârziere reprezintă, de fapt, o mulţime de analize şi planificări (…) Este mai bine să faci lucrurile bine decât să greşeşti”.
