Nicolae Gribincea, mesaj de Ziua Universală a Iei: ‘Ne definește ca neam prin ornamentele pe care le are’
Astăzi, 24 iunie, este sărbătorită Ziua Universală a Iei. Aceasta este confecționată din pânză albă de bumbac, este împodobită cu broderii care redau simboluri populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Producătorii de cămăși cu altiță spun că sunt necesare câteva luni pentru a fi cusută manual o ie, iar cântăreții de muzică populară susțin că se mândresc cu portul nostru popular.
Sunt necesare 3 luni pentru a fi cusută manual o cămașă cu altiță, iar cele mai folosite ornamente de meșterii populari sunt pomul vieții care simbolizează bunăstarea familie, crucea care semnifică protecția divină și romburile care prevestesc o roadă bună, a declarat pentru Radio Moldova artistul plastic și producătoarea de cămăși cu altiță Olesea Enache. Potrivit acesteia prețul iei variază de la 5000 de lei până la 3000 de euro. Cea mai scumpă ie este confecționată manual și este poleită cu aur sau argint, potrivit radiomoldova.md.
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
„Cămașa cu altiță era purtată pentru diverse sărbători. Cea mai importantă sărbătoare în viața femeii era nunta și atunci fata își pregătea cămașa cu altiță pentru nuntă, cosea și cămașă de mire. Din sursele care le am, (n.r. prețul unei cămăși) depășește 700-800 de euro, dar sunt și de 2000-3000, în funcție de cât material s-a pus, este fir metalic poleit cu argint, poleit cu aur. Sunt paiete poleite cu argint, cu aur, mătăsuri de vierme, care sunt foarte scumpe”, a precizat Olesea Enache.
Cămașa cu altiță ne ajută să ne identificăm ca neam, susține artistul poporului Nicolae Gribincea. Fondatorul Ansamblului etnofolcloric Plăieșii spune că își amintește cu mândrie când a îmbrăcat pentru prima dată cămașa cu altiță la vârsta de 10 ani în timpul unui concert desfășurat în satul Mingir, raionul Hîncești.
„Cămașa bărbătească, cu poale, așa cum o poartă Plăieșii este o mostră de secole și este un lucru care ne definește ca neam, prin ornamentele pe care le are. Eu înainte de a ieși în scenă, măcar cu o jumătate de oră trebuie să mă îmbrac mai înainte, ca să intru în starea asta a manifestării emoțiilor pentru a reda mesajul cântecelor, mesajul dansului.* – Când prima dată ați îmbrăcat ia? *- Era prin clasa a IV-a. Cântam prin centrul satului Mingir, cântam cântece de Nicolae Sulac, de Teodor Negara la manifestările publice”, a povestit Nicolae Gribincea.
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
La 1 decembrie anul 2022 ia românească a intrat în Patrimoniul mondial cultural imaterial UNESCO. Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Astfel, cămașa cu altiță este recunoscută ca un element de identitate culturală în România și Republica Moldova. Ziua Iei a fost sărbătorită încă din 2013 în România, însă fără a fi stabilită prin lege. În 2022, liderul de la București, Klaus Iohannis, a promulgat o lege, potrivit căreia Ziua Iei este marcată în fiecare an pe 24 iunie.
