Calota glaciară din Groenlanda a pierdut 532 de miliarde de tone de gheaţă în 2019, un nou record pentru acest gigantic teritoriu arctic afectat de încălzirea globală, ameninţând să accelereze creşterea nivelului mării şi să pună în pericol milioane de oameni, potrivit unui nou studiu, citat vineri de AFP, potrivit agerpres.
Această cantitate, echivalentă cu trei milioane de tone de apă pe zi sau conţinutul a şase piscine olimpice pe secundă, a reprezentat cea mai mare sursă de creştere a nivelului mării în 2019 – 1,4 milimetri, 40% din total – conform concluziilor cercetătorilor, publicate joi în revista Communications Earth & Environment.
Citește și : Aleksei Navalnîi a fost diagnosticat cu o boală metabolică
Pierderea a fost cu cel puţin 15% mai mare decât ultimul record înregistrat în 2012 şi confirmă o tendinţă pe termen lung, au avertizat cercetătorii.
Pe lângă anul 2019, “ceilalţi patru ani record au fost înregistraţi în ultimul deceniu”, a declarat pentru AFP autorul principal al studiului, Ingo Sasgen, glaciolog la Centrul Helmholtze de Cercetări Polare şi Marine (Germania).
Săptămâna trecută, un alt studiu publicat în aceeaşi revistă a avertizat cu privire la topirea ireparabilă a calotei glaciare din Groenlanda, care ar continua “chiar dacă încălzirea climatică s-ar opri azi”, întrucât căderile de zăpadă nu compensează pierderile de gheaţă.
Rapoartele alarmante privind topirea gheţii pe această insulă de două milioane de km2 (o suprafaţă de aproape patru ori mai mare decât Franţa), mărginită de apele Oceanului Arctic şi acoperită în proporţie de 85% de gheaţă, s-au înmulţit de mai mulţi ani.
Regiunea se încălzeşte de două ori mai repede decât restul planetei. În anii ’80 şi ’90, calota glaciară a pierdut circa 450 de gigatone (aproximativ 450 de miliarde de tone) de gheaţă în fiecare an, înlocuită de căderile de zăpadă, au arătat oamenii de ştiinţă după ce au analizat date de aproximativ 40 de ani. Însă începând cu anii 2000, topirea s-a accelerat, ajungând la 500 de gigatone, fără să mai fie compensată de căderile de zăpadă, potrivit studiului publicat pe 13 august.
Scăderea cantităţii de ninsori, de asemenea o consecinţă a schimbărilor climatice, generează de fapt mai puţină acoperire noroasă şi, prin urmare, zile mai calde, expuse la soare, ceea ce la rândul său accelerează topirea gheţii.
Citește și : Cutremur cu magnitudinea 6,9 în largul Indoneziei
În 2019, calota glaciară din Groenlanda a pierdut 1.130 de gigatone (55% prin topirea gheţii şi 45% prin fragmentarea directă a gheţarilor din ocean) şi a primit 600 de gigatone prin precipitaţii, a afirmat Ingo Sasgen, care consideră prematură o pronunţare asupra unui punct de ne-revenire.
“Ceea ce nu înseamnă că nu este important să încercăm să oprim încălzirea climatică. Fiecare zecime de grad va împiedica câte puţin creşterea nivelului mării”, a precizat cercetătorul.
