O furtună de nisip s-a produs marţi în Irak, al doilea fenomen meteorologic de acest tip înregistrat în mai puţin de o săptămână, care a determinat spitalizări din cauza unor probleme respiratorii şi închiderea temporară a aeroporturilor internaţionale din Bagdad şi Najaf, informează AFP, potrivit agerpres.
După o primă furtună de nisip care a afectat majoritatea teritoriului Irakului la sfârşitul săptămânii trecute, capitala şi centrul ţării s-au confruntat din nou marţi cu acest fenomen, fiind acoperite de o lumină portocalie. Plafonul noros era foarte jos, limitând considerabil vizibilitatea.
Citește și : Putin şi Lukaşenko pun ‘ţara la cale’ pe un cosmodrom din Extremul Orient rus
Pe străzile din Bagdad, numeroşi trecători purtau măşti sanitare de unică folosinţă pentru a se proteja de nisipul care s-a aşternut într-un strat fin pe clădiri şi pe automobile, au constatat mai mulţi jurnalişti de la AFP.
“Au existat spitalizări din cauza unor probleme respiratorii, însă majoritatea cazurilor sunt benigne”, a declarat Saif al-Badr, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din Irak.
Aeroporturile internaţionale din Bagdad şi Najaf, oraşul sfânt şiit din sudul ţării, care primeşte mii de pelerini din lumea întreagă în fiecare an, şi-au suspendat operaţiunile pentru întreaga dimineaţă de marţi, anulând astfel zeci de curse aeriene. Potrivit unor surse aeroportuare, cele două aeroporturi au fost redeschise la începutul după-amiezii datorită unei îmbunătăţiri a condiţiilor meteorologice.
Deşi furtunile de nisip şi de praf nu sunt evenimente rare în timpul primăverii în Irak, directorul serviciilor meteorologice irakiene, Amer al-Jabri, a declarat că se aşteaptă ca astfel de fenomene să devină tot mai frecvente în această ţară semideşertică.
Citește și : Zelenski cere mai multe arme pentru eliberarea Mariupolului
“Principalele cauze sunt deficitul de precipitaţii, accelerarea deşertificării şi absenţa centurilor verzi” în jurul oraşelor, care pot să atenueze efectele acestor furtuni, a precizat el.
Irak este una dintre cele mai vulnerabile ţări în faţa schimbărilor climatice şi a deşertificării. În noiembrie 2021, Banca Mondială a estimat că această ţară ar putea să se confrunte cu o scădere cu 20% a resurselor sale de apă până în 2050 din cauza modificărilor climatice.
