Românii se află printre națiunile europene unde există cea mai mare proporție a deținătorilor unei a doua locuințe, arată cel mai recent raport privind tendințele în domeniul locuințelor în Europa, publicat de compania internațională de imobiliare Re/Max, citat de Euronews.
Mulți oameni visează să dețină casa în care locuiesc, iar pentru mulți europeni acest vis s-a împlinit, întrucât 69% dintre ei sunt proprietari de case.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Un sfert din acest grup deține chiar și o reședință secundară.
Într-o țară europeană, aproape jumătate dintre proprietarii de case au o a doua proprietate. În ansamblul blocului comunitar, atractivitatea acestora tinde să fie mai degrabă una de agrement decât de investiție.
Bulgaria este țara europeană cu cea mai mare pondere de proprietari de locuințe care dețin o a doua locuință. Aici, aproape jumătate (46%) dintre respondenți dețin o a doua reședință.
În general, proprietatea imobiliară este puternică în Bulgaria, 80% dintre respondenți deținând cel puțin o proprietate, comparativ cu media europeană de 63%.
„Acest nivel ridicat de proprietate imobiliară este însoțit și de o satisfacție generală față de situația lor de viață, 82% dintre bulgari declarând că sunt mulțumiți de condițiile actuale de locuire”, se arată în raport. La nivel european, această cifră este de 76%.
Pe locul al doilea în ceea ce privește ponderea proprietarilor de locuințe cu o a doua proprietate se află Grecia (39%), urmată de Croația (37%).
În România, 30% dintre proprietarii de locuințe susțin că dețin și a o doua locuință. Proporția este peste media europeană de 25%.
La polul opus se află Țările de Jos, unde mai puțin de unul din zece (8%) proprietari de locuințe dețin o a doua proprietate, chiar dacă ponderea respondenților care consideră că proprietățile sunt prea scumpe aici este de 57% — una dintre cele mai scăzute cifre.
„Olandezii manifestă o disponibilitate mai mare de a se muta în străinătate, 29% dintre ei exprimându-și dorința de a se muta în străinătate pentru a avea o viață mai accesibilă, comparativ cu media europeană de 24%”, se arată în studiu.
În Irlanda, doar 11% dintre oameni dețin o a doua locuință. Raportul menționează că acest lucru se datorează constrângerilor financiare. Aici, 71% dintre oameni consideră că proprietățile sunt prea scumpe.
„În Irlanda, situația generală a locuințelor pare dificilă, 18% dintre respondenți fiind nemulțumiți de condițiile de viață actuale – cel mai mare procent dintre țările europene”, se arată în raport.
„Principalul factor al acestei nemulțumiri este accesibilitatea, aproape jumătate (48%) dintre respondenții nemulțumiți menționând-o ca principală preocupare”, se adaugă în raport.
Pentru vacanțe și pensionare
Pentru mulți, atractivitatea deținerii unei a doua locuințe tinde să fie mai mult una de agrement decât de investiție.
Aproape jumătate dintre respondenții care dețin o a doua locuință o folosesc ca locuință de vacanță (44%), în timp ce un sfert dintre oameni (23%) se vor muta acolo când se vor pensiona.
Există și motive practice pentru a deține o a doua locuință. Acestea includ închirierea acesteia fie pe baza unui contract anual (16%), fie prin intermediul platformelor de cazare pe termen scurt, cum ar fi Airbnb (16%). Alții o includ în portofoliul lor de investiții (14%) sau o folosesc pentru a locui între două orașe (10%).
În 39% din cazuri în Europa, oamenii au o a doua locuință în țara lor principală de reședință. Cei care trăiesc în zone cu climă mai rece, cum ar fi Irlanda (25%), sunt mai predispuși să aibă o reședință secundară în străinătate.
Mai mult de o zecime (13%) din totalul proprietarilor de case care nu dețin în prezent o a doua proprietate spun că este probabil să dețină una în viitor.
„Atractivitatea reședințelor secundare reprezintă o investiție în stilul de viață, confortul financiar și timpul liber”, se arată în raport.
„Și, în ciuda unui climat economic mai dificil, ambiția de a-și realiza acest vis rămâne puternică pentru mulți dintre locuitorii continentului, ceea ce înseamnă că reședințele secundare vor continua să joace un rol semnificativ pe piețele imobiliare din Europa.”
Reacție negativă împotriva deținerii unei a doua locuințe
Deși deținerea unei a doua locuințe este o practică obișnuită în unele țări, în special în zona mediteraneană, numărul tot mai mare de investitori cu venituri mari denaturează din ce în ce mai mult piața.
Anii de carantină impuși de pandemia de COVID (2020-2022) au dus la creșterea numărului de proprietari de a doua locuință, deoarece oamenii au adoptat un stil de viață mai flexibil, mulți dintre ei căutând să-și împartă timpul între oraș și mediul rural, de exemplu. Creșterea popularității muncii la distanță a întărit și mai mult această tendință.
În întreaga Europă, nemulțumirea față de deținerea unei a doua locuințe crește pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea prețurilor imobiliare, existența orașelor fantomă și turismul excesiv.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Criticii au afirmat că, în multe țări, atunci când o persoană cu venituri disponibile mai mari deține o proprietate în alte locații, acest lucru are consecințe sociale negative pentru comunitățile locale. Ei susțin că acest lucru crește cererea, determinând o creștere artificială a ipotecilor și a prețurilor locuințelor peste nivelul pe care îl pot suporta salariile locale.
Această consecință este exacerbată atunci când a doua proprietate este închiriată prin intermediul platformelor de cazare pe termen scurt.
În multe locuri, cum ar fi Barcelona, afluxul de turiști i-a motivat pe proprietari să treacă de la contractele tradiționale de închiriere pe un an la platforme de închiriere pe termen scurt, mai profitabile. Acest lucru duce la o ofertă mai mică de proprietăți de închiriat și la prețuri mai mari.
„În cazul în care locuințele secundare sunt goale sau ocupate doar temporar în zone cu cerere mare, apar în mod natural tensiuni dacă există o penurie de opțiuni accesibile pentru gospodăriile pentru care locuința ar îndeplini funcția sa principală”, a declarat Alexandra Latham, director de comunicare al Housing Europe, pentru Euronews.
Astfel de fenomene au determinat adoptarea unor reglementări mai stricte privind închirierea pe termen scurt pentru vacanțe și creșterea impozitelor pe locuințele secundare.
Unele orașe, de exemplu, impun restricții mai stricte asupra închirierilor pe termen scurt. Barcelona a mers mai departe și a interzis închirierile pe termen scurt începând cu aprilie 2025. Până în 2028, licențele existente nu vor mai fi reînnoite.
Între timp, Franța, de exemplu, a introdus o serie de măsuri în anumite regiuni pentru a controla numărul de case secundare, în scopul de a combate platformele de închiriere, dar și lipsa locuințelor și dificultatea achiziționării unei locuințe pentru cei care cumpără pentru prima dată.
