De la dispariția sa în secolul al XVII-lea, pasărea dodo a devenit sinonim cu extincția. Dar mii de dodo ar putea în curând să populeze din nou Mauritius, fostul lor habitat, potrivit unei companii de care a anunțat o descoperire majoră în efortul său de a readuce la viață această pasăre.
Colossal Biosciences a declarat miercuri că a reușit pentru prima dată să crească celule germinale primordiale de porumbel. Acesta este un „pas decisiv” în readucerea dodo-ului, care era un tip de porumbel, pentru prima dată după mai bine de 300 de ani, potrivit companiei, scrie stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Firma cu sediul în Texas, cunoscută pentru planurile sale spectaculoase de a readuce la viață mamuții lânoși și lupii uriași, a precizat că a dezvoltat și găini modificate genetic care vor acționa ca „mame surogat” pentru dodo, scrie The Guardian.
Aceste găini vor fi injectate cu celule germinale primordiale de la porumbeii Nicobar, rudele cele mai apropiate ale dodo-ului, ceea ce, după editări genetice pentru a recrea forma dorită a corpului și a capului, le va permite să reproducă dodo.
„Estimativ, credem că mai sunt cinci până la șapte ani până atunci, dar cu siguranță nu 20 de ani”, a declarat Ben Lamm, directorul executiv al Colossal, despre calendarul revenirii dodo-ului. Colossal colaborează cu organizații de conservare pentru a identifica locuri sigure, lipsite de șobolani, în Mauritius, unde specia ar putea să trăiască din nou.
Păsările dodo cutreierau cândva pădurile din Mauritius, în Oceanul Indian, fără prădători naturali, până când oamenii au început să le vâneze masiv, un proces accelerat de expansiunea și explorarea europeană. Pierderea habitatului și speciile invazive introduse, precum macacii, porcii și șobolanii care devastau cuiburile, au pecetluit soarta acestei păsări mari, erbivore și lipsite de apărare.
De atunci, dodo-ul a devenit un simbol al dispariției, însă Colossal afirmă că metodele sale, bazate pe tehnologia de editare genetică Crispr, pot da timpul înapoi și pot readuce dodo-urile în fostul lor habitat. Beth Shapiro, directoarea științifică a Colossal, care are un tatuaj cu un dodo pe braț, a spus că această descoperire „extrem de palpitantă” a venit după un an de muncă pentru editarea genetică a păsărilor, un proces mai complex decât la mamifere.
„Nu este un proces în care, într-o zi, vom arunca pur și simplu mii de dodo în Mauritius. Evident, va fi un proces lent, atent și deliberat”, a spus Shapiro. „Dacă putem readuce o pasăre mare, erbivoră, care trăiește la sol, nu știm toate consecințele reintegrării ei în acest peisaj, dar anticipăm că vom avea câteva surprize plăcute”.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Totuși, unii experți au ridicat semne de întrebare legate de modul în care trebuie definite aceste specii modificate genetic și de rolul pe care l-ar avea în ecosisteme degradate de expansiunea umană și de criza climatică. Leonardo Campagna, biolog evoluționist la Cornell Lab of Ornithology, a spus că Colossal a făcut „progrese remarcabile”, dar că proiectul legat de dodo se confruntă cu numeroase provocări.
