Cancelarul german Olaf Scholz a apărat joi modelul solidar european pentru că, după cum a demonstrat-o planul de relansare şi rezilienţă, “funcţionează şi este foarte bun” pentru Uniunea Europeană, transmite EFE, potrivit agerpres.
“Acest program de relansare este o dovadă de cooperare, este o dovadă de solidaritate în Europa. Nu are nimic de-a face cu modul în care a fost abordată ultima criză (din 2008) şi vedem că funcţionează, ba chiar a început să funcţioneze înainte ca ţările să primească fonduri”, a declarat Scholz într-o intervenţie, la Bruxelles, la o reuniune a Partidului Socialiştilor Europeni (PSE).
Scholz se distanţează astfel de predecesoarea sa, Angela Merkel, care a fost artizanul politicii de austeritate impuse în UE în timpul crizei financiare din deceniul trecut, cu toate că tot ea a fost cea care a promovat, împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, planul istoric de redresare cunoscut sub numele de NextGeneration.
Această decizie de “a lupta împreună” împotriva crizei generate de coronavirus a fost “foarte bună”, a insistat Scholz într-o intervenţie la un panel la care au mai participat premierii Spaniei, Pedro Sanchez, Portugaliei, Antonio Costa, Suediei, Magdalena Andersson, Finlandei, Sanna Marin, şi Maltei, Robert Abela.
“Important este să existe o Uniune care conlucrează, care asistă ţările în lupta lor. Solidaritatea funcţionează şi este un semn foarte bun pentru Europa”, a subliniat noul cancelar german în faţa familiei sale politice.
În opinia liderului social-democrat, este nevoie ca acum să fie abordate o serie de chestiuni de viitor, cum ar fi digitalizarea, modernizarea industriei pentru a fi mai respectuoasă cu clima şi crearea de locuri de muncă “decente” în Europa. Scholz consideră că locurile de muncă şi pensiile sunt elemente-cheie pentru generarea “coeziunii sociale şi a respectului”.
“Sunt prea mulţi oameni preocupaţi doar de propria persoană. Societatea va funcţiona doar dacă toate persoanele, indiferent de locurile lor de muncă, sunt respectate, nu contează dacă sunt arhitecţi, ingineri sau lucrează într-un atelier. Trebuie să găsim un nou model în care persoanele să se vadă unele pe altele ca o societate”, a insistat cancelarul german.
În acelaşi timp, Scholz a subliniat că trebuie abordată “marea chestiune a schimbărilor climatice, pentru a avea în Europa o industrie respectuoasă cu mediul înconjurător” şi pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor de a avea perspective pentru următorii “20 sau 30 de ani”.
În acest sens, şefa guvernului suedez, Magdalena Andersson, şi-a exprimat opinia că Scholz “a pus punctul pe i” atunci când a subliniat că “tranziţia verde nu trebuie să lase pe nimeni în urmă”. “Oamenii obişnuiţi trebuie să simtă că fac parte din această tranziţie”, a adăugat ea.
“UE trebuie să conducă această tranziţie, să fie în prima linie pentru a gestiona locurile de muncă ale viitorului”, a pledat Andersson, care a oferit ca exemplu transformarea ce are loc în nordul ţării sale şi în Finlanda şi şi-a exprimat speranţa că va servi drept exemplu şi se va extinde “în întreaga Europă, inclusiv în sud”.
La rândul său, premierul spaniol Pedro Sanchez a apreciat că “pe primul loc se află tranziţia ecologică, pe al doilea digitalizarea, pe al treilea coeziunea socială, pe al patrulea coeziunea teritorială şi pe al cincilea egalitatea de gen, care trebuie introdusă ca o politică orizontală în planurile noastre de relansare economică”.
Citeşte şi: Coreea de Nord continuă să organizeze execuţii publice, însă acum o face mai ‘cu perdea’ – Black News
Aceeaşi abordare a avut-o şi şefa guvernului finlandez Sanna Marin, în opinia căreia egalitatea de gen trebuie să fie “fundamentul” pentru a ne asigura că toţi au “aceleaşi şanse”.
În altă ordine de idei, Marin a pledat ca toţi liderii europeni să apere şi să respecte statul de drept şi a menţionat îndeosebi situaţiile “îngrijorătoare” ale Poloniei şi Ungariei.
De asemenea, atât premierul maltez Robert Abela, cât şi omologul său portughez Antonio Costa au salutat politicile progresiste ale partidelor lor drept căi de urmat în transformarea verde şi digitală a Europei.
