Operațiunea „Invazia Moldovei”. Cum a căzut presa internațională în capcana dezinformării ruse

În ultimele săptămâni, Moldova a beneficiat de acoperire masivă în presa internațională. The New York Times, The Washington Post, Politico, DW, France 24, Euractiv, Pravda europeană, The Moscow Times, Meduza, CNN, CNBC, The Guardian și multe alte instituții de presă au scris despre o posibilă solicitare de la Tiraspol către Moscova pentru alipirea regiunii transnistrene a Moldovei la Federația Rusă – se arată într-o analiză EU vs Disinfo, portalul Uniunii Europene care luptă împotriva știrilor false pro-Kremlin.

S-a titrat că „deputații de toate nivelurile din Transnistria” ar putea adopta cererea pe 28 februarie, în cadrul unei sesiuni speciale convocate de liderul de facto al zonei, Vadim Krasnoselsky. Toate articolele citează o opinie – nici măcar o informație inițială – a unui activist local de opoziție, Ghennady Chorba, care a scris pe pagina sa de Facebook că acesta ar putea fi subiectul principal al congresului, mai ales având în vedere că președintele rus Vladimir Putin era așteptat să se adreseze Adunării Federale Ruse pe 29 februarie.

Se repetă în Moldova scenariul ucrainean

Argumentele lui Chorba au fost că în trecut, în sesiuni similare ale deputaților transnistreni au fost adoptate diferite rezoluții, de exemplu în 1991, când regiunea și-a declarat independența nerecunoscută față de Moldova, sau în 2006, când a fost convocat un referendum pentru aderare la Rusia (cu 97% din populația a votat „pentru”). În plus, el a văzut similitudini între ceea ce se întâmpla în Moldova și ceea ce a făcut Moscova în Ucraina până în februarie 2022.

„Există unele asemănări, într-adevăr. De mult timp, forțele pro-ruse din Moldova au repetat narațiunea „Occidentul și NATO înarmează Moldova pentru a o implica în război”. La începutul anului 2024, au apărut mai multe astfel de dezinformări – fie că NATO trimite echipamente militare, fie că un vechi aeroport din Mărculești va fi folosit ca bază pentru F-16 avioane de luptă care sunt trimise în Ucraina”, arată EU vs Disinfo.

Dezinformarea cu privire la utilizarea Moldovei ca hub pentru avioanele de luptă F-16 a reapărut inclusiv pe canalele oficiale rusești, chiar dacă a fost dezmințită în mod repetat de oficialii moldoveni.

În paralel, Moscova a acuzat Chișinăul de discriminare a populației sale de limbă rusă și de celebrarea personalităților care au colaborat cu naziștii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Un alt punct de referință este o declarație a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, la Duma de Stat la 14 februarie 2024, care susținea că „Occidentul” dorește să scoată Rusia din procesul de negociere privind conflictul transnistrean. Lavrov a spus: „Mai avem 200.000 de cetăţeni care locuiesc acolo (în Transnistria – TASS). Și, desigur, suntem îngrijorați de soarta lor și nu le vom permite să devină victimele unei alte aventuri occidentale”.

Observatorii, inclusiv Institutul pentru Studiul Războiului, au remarcat paralela dintre comentariul lui Lavrov și acuzațiile Rusiei despre modul în care Occidentul a subminat acordurile de la Minsk în cazul Ucrainei.

Câteva zile mai târziu, Lavrov a amenințat direct că Moldova ar putea repeta soarta Ucrainei, pentru că Chișinăul ar urma orbește ordinele venite „din Occident” pentru a face presiuni asupra regiunii transnistrene și asupra autonomiei găgăuze – o regiune din sudul Moldovei locuit de un grup etnic ortodox, vorbitor de turcă, unde Rusia are o mare influență.

Scenarii cu privire la un coridor rus până în Transnistria

Liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselsky, a scris pe 19 februarie că convoacă congresul deoarece regiunea este sub presiune, drepturile oamenilor erau încălcate și situația socio-economică se înrăutățea. Cel mai probabil, el s-a referit la prevederile noului Cod Vamal al Moldovei, care a introdus aceleași tarife vamale de import pentru afacerile transnistrene ca și pentru restul Moldovei atunci când se face comerț cu țări cu care Moldova nu are acorduri de liber schimb, precum SUA, China etc.). Până în ianuarie 2024, întreprinderile transnistrene se bucurau de o scutire de la aceste taxe vamale.

Mass-media din Republica Moldova și Rusia au reflectat anunțul într-o manieră neutră; abia după comentariul lui Ghennady Chorba, analiștii și jurnaliștii au început să comenteze cum ar putea Rusia să folosească această ocazie pentru a crea tensiuni suplimentare în regiune, sau chiar pentru a creaun conflict pentru a stabili o nouă enclavă sau un coridor terestru din regiunile ocupate ale Ucrainei până în regiunea transnistreană a Moldovei.

Agenția rusă de presă RIA Novosti a publicat pe 24 februarie 2024 un interviu cu Vadim Krasnoselsky, în care liderul de facto s-a plâns de presiunea economică din Chișinău și a repetat o narațiune veche de o lună despre „grupul de antrenament pentru sabotaj pe teritoriul Republicii Moldova… Este necesar să înțelegem că, având în vedere militarizarea activă a Moldovei, exercițiile militare constante în această țară, solicitările pentru transformarea misiunii de menținere a păcii și revizuirea statutului de neutralitate, orice incident poate avea consecințe de amploare. Agresiunea se intensifică în Moldova vecină”.

Acest citat a fost distribuit de multe canale de Telegram pro-ruse din Moldova, dar și de cunoscutul propagandist rus Vladimir Soloviev. Deputatul moldovean pro-Kremlin Bogdan Țirdea s-a referit la un expert român care a spus ca președintele Maia Sandu a permis Ucrainei sa atace regiunea transnistreană.

Institutul pentru Studierea Războiului a publicat o analiză cuprinzătoare pe acest subiect, anticipând că regiunea transnistreană va organiza fie un referendum, fie va solicita anexarea. Revistele internaționale (El Pais, The Telegraph, Spiegel, TF1 etc.) au publicat titluri șocante despre o posibilă operațiune a lui Putin în Moldova.

Serviciile de informații ucrainene au respins oficial această posibilitate, afirmând că aceasta este o „campanie de dezinformare” lansată de Rusia pentru a crea nervozitate și tensiuni în regiune. Experții experimentați au fost, de asemenea, sceptici cu privire la un astfel de scenariu.

Balonul s-a dezumflat deocamdată

Deputații transnistreni – 620 de persoane în total – au petrecut câteva ore împreună la Tiraspol pe 28 februarie, s-au plâns de vremuri grele și au dat vina pe Chișinău. În cele din urmă, au adoptat o rezoluție prin care cer protecție Rusiei (adresându-se parlamentarilor ruși mai degrabă decât președintelui Putin), dar și unor entități precum ONU, OSCE, UE și SUA și chiar Comitetul Internațional al Roșii.

„Majoritatea știrilor din presa internațională de la Congres s-au concentrat în primul rând pe apelul regiunii către Rusia pentru protecție, fără prea multă atenție la apelurile către alte țări străine sau organizații internaționale”, arată EU vs Disinfo.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a fost printre primele instituții care au reacţionat, afirmând că „protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, compatrioţii noştri, este una dintre priorităţi. Toate cererile sunt întotdeauna analizate cu atenție de către departamentele ruse relevante”, se arată în comunicat. Duma de Stat a menționat că adresa va fi luată în considerare atunci când Moscova o va primi.

De fapt, asta a fost tot. Aparent, rezoluția adoptată la Tiraspol era încă pe drum, întrucât la 29 februarie, președintele rus a vorbit mai bine de două ore în fața Adunării Federale de la Moscova, dar a ignorat complet problema transnistreană.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că Moscova folosește Tiraspolul pentru a crea tensiuni în Moldova și că Kremlinul a cerut convocarea congresului deputaților transnistreni pentru a alimenta mașina de propagandă și a speria moldovenii. Potrivit ei, „Rusia nu poate face nimic mai mult de atât.”

Știrile despre invazia Moldovei au avut la bază o opinie

„În operațiunile de dezinformare, este de obicei dificil de urmărit știrea originală. Dezinformarea se răspândește adesea prin mai multe canale, despre care se știe că fac parte din ecosistemul de dezinformare (de exemplu, Sputnik, Komsomolskaya Pravda, diferite canale Telegram). Aceste canale ar putea nega presupusul rezultat (în acest caz, că deputații transnistreni ar solicita Rusiei anexarea regiunii), dar nu ar spune nimic despre sursa informației în sine, deoarece asta ar facilita dezmințirea acesteia (în acest caz, că aceasta este opinia unui activist local)”, arată EU vs Disinfo.

De data aceasta, aceste canale au indicat sursa informațiilor inițiale, tratând-o ironic, și au acuzat Chișinăul că a inventat toată povestea despre cererea de anexare.

În același timp, la scurt timp după ce povestea a apărut, canalele moldovenești pro-ruse precum Sputnik sau Smuglianka au negat vehement că Tiraspolul se pregătește să se adreseze lui Putin, dând de înțeles în continuare că acest lucru este nu este o operațiune condusă de la centru.

În conformitate cu strategia sa de lungă durată, Kremlinul se asigură că situația complicată a cetățenilor ruși din regiunea transnistreană rămâne de actualitate în spațiul informațional, astfel încât să poată fi instrumentalizată atunci când se ivește ocazia.

„Ceea ce merită o atenție specială în acest caz este modul în care mass-media internațională a acoperit problema. Reprezentanții unor instituții media importante au dezbătut dacă este posibil ca Tiraspolul să solicite, iar Moscova să accepte, anexarea regiunii, dar au ignorat că discuția a pornit nu de la o informație, ci de la o opinie individuală. Adesea, ei au dat o importanță redusă declarațiilor oficiale ale guvernului moldovenesc care au încercat să dezmintă amenințările privind escaladarea și să-și calmeze populația. Propaganda rusă a folosit această atenție informațională disproporționată pentru a susține că cetățenii ruși din regiunea transnistreană suferă și pentru a acuza autoritățile de la Chișinău de rusofobie”, susține portalul european.

Cartea Transnistriei va mai fi jucată de Kremlin

Înaintea congresului de la Tiraspol, reacția destul de moderată a oficialilor moldoveni a avut scopul probabil de a minimiza problema și de a evita panica. Pentru publicul intern a funcționat, dar pentru cititorii și telespectatorii externi, un mesaj mai clar și mai puternic ar fi putut avea un impact mai mare, arată sursa citată.

Totuși, roțile mașinii de dezinformare a Kremlinului continuă să se învârtă chiar și după discursul lui Putin din 29 februarie în care acesta a ignorat subiectul.

Sputnik a continuat să publice materiale despre modul în care regiunea transnistreană și-a „declarat independența” în 1992. Șeful Consiliului Federației Ruse s-a întâlnit cu guvernatorul pro-rus al regiunii autonome moldovenești Găgăuzia și a criticat autoritățile de la Chișinău că s-au îndepărtat de CSI și Rusia. Ministrul rus al Afacerilor Externe Lavrov a declarat la Antalya că Moldova urmează exemplul Ucrainei „anulând tot ce este rusesc și discriminând limba rusă”.

Situația din regiunea transnistreană nu este propice pentru o intervenție militară directă a Rusiei, arată sursa citată.

„Cu toate acestea, cartea transnistreană din mâna Kremlinului va fi cu siguranță jucată din nou în viitor, nu neapărat în sprijinul intereselor de afaceri ale Sheriff, ci mai degrabă pentru a împiedica eforturile guvernului Republicii Moldova pe calea de aderare a țării la UE și înaintea viitoarelor alegeri și a unui referendum planificat. privind integrarea în UE”, concluzionează specialiștii de la EU vs Disinfo.