Opoziţia kosovară în ansamblul ei a solicitat joi UE să ‘respingă în mod public şi clar’ modificările de frontieră cu Serbia, care s-ar face pe o ‘bază etnică’, relatează AFP, conform agerpres.
Ipoteza ‘ajustărilor teritoriale’ pentru soluţionarea conflictului între Belgrad şi Pristina a fost evocată în această vară de către preşedinţii kosovar Hashim Thaci şi sârb Aleksandar Vucic, fără a preciza modalităţile exacte de punere a lor în aplicare.
Citeşte şi: România, pe urmele Ungariei! Viorica Dăncilă este chemată în plenul Parlamentului European
Media locale au scris despre un posibil schimb între, pe de o parte, nordul Kosovo majoritar sârb, în sectorul oraşului divizat Mitrovica, şi, pe de altă parte, un sector predominant albanez din sudul Serbiei, Valea Presevo.
Într-o scrisoare adresată şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini, responsabili ai opoziţiei kosovare au apreciat că ‘astfel de proiecte nu numai că ar destabiliza regiunea cu consecinţe în lanţ (…), dar ar fi şi imposibil de pus în practică şi ar genera mai multe conflicte îngheţate în regiunea noastră’.
Washingtonul şi diplomaţia europeană au lăsat deschisă uşa negocierilor teritoriale între Serbia şi Kosovo.
Dar, potrivit criticilor, o astfel de soluţie ar putea provoca o serie de revendicări într-o regiune fragilă, în special în rândul albanezilor din Macedonia sau al sârbilor din Bosnia.
De altfel, chiar minoritarii fiind, etnici albanezi locuiesc în sectorul Mitrovica-nord, iar etnici sârbi în Valea Presevo.
Semnatarii scrisorii îi cer Federicăi Mogherini ‘să respingă în mod public şi clar orice modificări teritoriale între Kosovo şi Serbia, care s-ar face pe bază etnică’.
Scrisoarea a fost semnată de responsabili de regulă divizaţi, Liga Democratică din Kosovo (LDK), Vetevendosje (Autodeterminare, stânga naţionalistă), Partidul Social Democrat (centru stânga) şi Alternativa (liberală). Ei au 58 de deputaţi din 120 (dintre care 10 reprezintă minoritatea sârbă).
În rândul coaliţiei de guvernământ, ostilitatea faţă de orice schimb de teritorii este de asemenea puternică: premierul Ramush Haradinaj a avertizat că aceasta ar putea duce la un ‘război’.
În weekendul trecut, în vizită în sectorul majoritar sârb din Kosovo, Aleksandar Vucic a respins orice rezultat rapid, explicând că ‘nu există o soluţie’.
Citeşte şi: Alunecare de teren pe una dintre cele mai populare insule din lume. Cel puţin trei oameni sunt răniţi – FOTO
De asemenea, el provocat indignarea Pristinei, aducând un omagiu fostului preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic, ‘marele lider sârb’.
Acesta din urmă a fost constrâns să ordone retragerea trupelor sârbe după campania occidentală de bombardamente, care a pus capăt conflictului împotriva gherilelor separatiste albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi).
În 2008, Kosovo şi-a declarat independenţa, dar Belgradul nu o recunoaşte nici astăzi şi afirmă în Constituţia sa tutela asupra fostei sale provincii albaneze.
