Crește tot mai mult lista destinațiilor de călătorie de top de pe țărmurile Mării Mediterane și nu numai, care impun restricții din ce în ce mai mari pentru acostarea navelor de croazieră în porturile lor. Monaco s-a alăturat și el unor orașe precum Veneția, Barcelona și Dubrovnik, care încearcă să oprească debarcarea necontrolată a mii de turiști în fiecare zi, întrucât aceștia generează o presiune gravă asupra infrastructurii și mediului, dar aduc în același timp beneficii economice disproporționat de mici comunităților locale. Marsilia din Franța și Amsterdamul din Olanda sunt, de asemenea, pe cale de a impune restricții pentru navele de croazieră, în timp ce Barcelona ia în considerare înăsprirea și mai mult a cadrului stabilit deja în acest sens, scrie MONEY REVIEW, potrivit RADOR.
Începând din acest an, Monaco va accepta doar nave de croazieră de lux, țintind astfel doar spre călătorii care pot furniza o valoare adăugată mare, cu condiția ca aceste nave să nu depășească 250 de metri lungime, iar capacitatea lor să nu depășească 1.250 de pasageri. Prin urmare, exclude toate navele moderne de croazieră, de dimensiuni foarte mari care au fost lansate în ultimii ani și care urmează să-și înmulțească cursele în apele Mediteranei.
Citeşte şi: Berlinul anunţă că diplomaţii germani declaraţi indezirabili în Rusia au revenit în Germania – Black News
În Grecia, în schimb activitatea de croazieră rămâne în mare parte necontrolată și nu sunt respectate nici măcar restricțiile care au fost stabilite pentru destinații excesiv de aglomerate, precum insula Santorini. Concret, deși pentru Santorini a fost stabilită o limită zilnică de debarcare de până la 8.000 de pasageri, o privire asupra programului de sosiri din acest an arată că, de exemplu, pe 5 iulie, sunt așteptați peste 9.000 de pasageri, iar acest lucru se repetă și în multe alte zile din aceeași lună și mai ales în luna august. Pe de altă parte, porturi precum Pireu și Salonic se pregătesc să poată găzdui nave din ce în ce mai mari, demarând proiecte de extindere a portului de pasageri. Și asta în condițiile în care, la începutul anului 2019, cu un an înainte de pandemia care a pus o frână temporară creșterii croazierelor pe Marea Mediterană, un raport al Comisiei pentru Transport a Parlamentului European (Comisia TRAN) a plasat Santorini și alte destinații grecești pe lista zonelor europene cu risc ridicat din exploatare turistică excesivă, atrăgând atenția asupra alterării caracterului și țesutului social din cauza fluxului zilnic necontrolat de zeci de mii de turiști.
Citeşte şi: Infirmierii din Anglia fac din nou în grevă pentru a obţine salarii mai mari
Pierfrancesco Vago, președintele CLIA (Cruise Lines International Association) și președinte executiv al MSC Croaziere, a susținut că „în 2021, beneficiul economic pentru Grecia a depășit 1 miliard de euro, creând în același timp peste 15.000 de locuri de muncă” și că „astăzi beneficiile economice de la turiștii care sosesc pe țărmurile grecești cu nave de croazieră sunt încă și mai mari decât în 2019, lucru care se datorează în mare parte muncii importante a autorităților locale”. Cu toate acestea, o privire asupra datelor publicate recent de Banca Centrală a Greciei contrazice aceste afirmații. Concret, cheltuielile efectuate de pasagerii de pe navele de croazieră în 2021 au fost de doar 174,3 milioane, în timp ce anul trecut, când s-a înregistrat o redresare semnificativă a activității, acestea au ajuns la doar 418,7. milioane de euro.
Un studiu realizat la Bergen, Norvegia, a constatat că pasagerii care debarcă acolo nu cheltuiesc în medie mai mult de 23 de euro, ceea ce înseamnă venituri prea mici pentru a justifica povara asupra mediului și a calității apelor, asupra traficului și a infrastructurii de gestionare a deșeurilor, asupra calității aerului și, în cele din urmă, asupra produsului turistic în sine pentru călătorii care aleg să rămână în aceste destinații și cheltuiesc mult mai mulți bani.
